Articolele din categoria CULTURĂ:

Sibiul, gazda celei de–a XIV–a ediții a Festivalului Medieval "Cetăți Transilvane"
Sibiul, gazda celei de–a XIV–a ediții a Festivalului Medieval "Cetăți Transilvane"
Sibiul a organizat cea de-a XIV–a ediție a Festivalului Medieval "Cetăți Transilvane", în perioada 29–31 august. Evenimentul a debutat oficial vineri, la ora 21, cu parada artiștilor ce a pornit din parcul Cetății, și s–a încheiat duminică seară, în jurul orei 23, pe ritmurile muzicale ale trupei letoniene Obscurus Orbis și cu demonstrațiile de lupte ale Companiei de Reconstituiri Istorice Chigot din Bulgaria.
Ucraina: moştenirile otrăvite ale unui istorii fără noroc 
Ucraina: moştenirile otrăvite ale unui istorii fără noroc
Tensiunile ce-i înverşunează pe cetăţenii Ucrainei unii împotriva altora reflectă memoria însângerată a unei istorii strivite în îmbrăţişarea sufocantă a marilor puteri din jur. Punctul nevralgic al conştiinţei naţionale ucrainene e legătura foarte strânsă cu Rusia, în urma unei istorii împletite, de voie, de nevoie, de peste un mileniu încoace. De aceea, după cum remarca istoricul Timothy Garton Ash, "viitorul Ucrainei e mai important pentru identitatea naţională a Rusiei decât viitorul Scoţiei pentru identitatea Angliei".
Escadrila albă
Amazoanele văzduhului: escadrila sanitară pe Frontul de Est
Parcurgeţi, în cele de mai jos, incredibila poveste a Escadrilei Albe, singura formaţie de acest tip din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial alcătuită preponderent din femei. În scriptele Armatei Române, ea figura cu denumirea tipic militară de Escadrila sanitară, iar menirea ei pe Frontul de Est era să transporte pe cei răniţi foarte grav, care aveau nevoie de intervenţii chirurgicale imediate, la spitalele din zona interioară. Paternitatea denumirii poetice e disputată de mai mulţi autori, iar câştig de cauză pare să aibă jurnalistul italian Curzio Malaparte. Cine sunt însă „amazoanele“ care alcătuiau escadrila salvatoare?
23 August: Ziua Regelui
HISTORIA. 23 August: Ziua Regelui
23 august 1944 rămâne probabil cel mai controversat moment al istoriei noastre contemporane. Deciziile din aceea fierbinte zi de miercuri din vara celui de-al cincilea an de război au fost analizate, criticate, răstălmăcite, lăudate, făcând din audiența mareșalului Antonescu la Regele Mihai „minutul de aur” al istoriei noastre recente. Intuind potențialul de rating ridicat al momentului, n-au lipsit nici intențiile de valorificare mediatică ale unor așa-zise înregistrări ale întâlnirii dintre Rege și Antonescu, inexistente de fapt și oricum suspect de asemănătoare cu dialogurile emfatic-patriotarde ale peliculelor lui Sergiu Nicolaescu. 
Tannenberg 1914: Prima victorie germană a Primului Război Mondial
HISTORIA. Tannenberg 1914: Prima victorie germană a Primului Război Mondial
Frontul de Est al Primului Război Mondial a început prin atacul Rusiei, în august 1914, asupra Prusiei Orientale, teritoriu strategic în planificata ofensivă înspre Berlin. Urmau a se înfrunta două dintre cele mai mari și mai cunoscute armate ale lumii în acel moment: armata germană și cea țaristă. Dacă pentru ruși victoria ar fi fost binevenită, dar nu vitală, pentru germani, înfrângerea în această campanie ar fi însemnat un dezastru complet, rușii putând ajunge din nou la Berlin, la fel cum făcuseră în secolele XVIII și XIX. Tocmai de aceea, victoriile de răsunet ale germanilor la Tannenberg și Lacurile Mazuriene au devenit imediat de legendă, fiind probabil cele mai clare victorii obținute de Imperiu în Primul Război Mondial.