Cei patru ani şi patru luni de la Haga - care s-au materializat în mii de pagini de documentaţie, nesfârşite ore de muncă ale echipei de 18 oameni care a reprezentat interesele României, sute de hărţi şi grafice şi 400 de pagini de pledoarii orale - au costat statul român 628.500 de euro.
Această sumă - precizează MAE - este mai mică decât jumătate din suma prognozată iniţial, în 2004, reducerea fiind explicată prin faptul că cea mai mare parte din activitatea de elaborare a pledoariilor a fost efectuată de componenta română a echipei.
Deschiderea unui caz la CIJ nu presupune costuri de judecată pentru o ţară membră ONU, resursele financiare fiind cheltuite pe salariile echipei din MAE care a muncit pentru acest proces, pe aspecte logistice, dar mai ales pe onorariile experţilor străini care au asistat echipa din România. "Susţinerea unui caz în faţa CIJ presupune cele mai reduse costuri în comparaţie cu alte instanţe internaţionale. De exemplu, în cazul tribunalelor arbitrale, toate cheltuielile implicate de activitatea tribunalului se suportă în mod egal de părţi, costurile fiind mult mai mari decât la CIJ. În cazul CIJ, toate costurile procedurilor sunt suportate din bugetul CIJ (parte a bugetului ONU). Statele nu plătesc taxe judiciare, cheltuieli administrative sau pentru traducere. Singurele cheltuieli suportate de o parte la diferend sunt privitoare la pregătirea şi editarea documentelor scrise şi a textelor pledoariilor orale, plata muncii consilierilor străini şi experţilor tehnici şi cheltuielile aferente fazei orale legate de prezenţa echipei la Haga pe durata audierilor", a explicat MAE.
Componenta străină a echipei României la Haga a fost formată din trei reputaţi profesori şi experţi de drept internaţional de la Universităţile din Paris, Cambridge şi Oxford, care au o expertiză recunoscută în participarea la procesele din faţa CIJ, în special în materie de delimitări maritime, precum şi doi experţi cu practică relevantă în procesele din faţa CIJ.
Chiar dacă a cheltuit 630.000 de euro pentru acest proces România a obţinut, în schimb, potrivit deciziei din 3 februarie a CIJ, aproape 80% din suprafaţa aflată în dispută, adică o bună parte din platoul continental şi zona economică exclusivă la care avea pretenţia. România a obţinut asttfel jurisdicţia suverană şi drepturile suverane, în principal de exploatare, pentru o suprafaţă de platou continental şi zonă economică exclusivă de 9.700 de kilometri păraţi. În această zonă se estimează că ar exista aproximativ 70 de miliarde de metri cubi de gaz şi 12 milioane de tone de petrol, potrivit lui Bogdan Aurescu, care a fost agentul României la CIJ.
