Acuzații privind securitatea deficitară
Ernest Oberländer-Târnoveanu, directorul MNIR, a declarat că întreaga colecție expusă în Olanda, formată din 670 de piese din aur și argint, avea o valoare asigurată de peste 30 de milioane de euro. Printre piesele furate se numără și celebrul Coif de la Coțofenești, evaluat la 4,3 milioane de euro, alături de trei brățări de aur, fiecare asigurată la o valoare de jumătate de milion de euro.
Potrivit declarațiilor oficiale, Muzeul Drents nu a avut un paznic prezent în timpul incidentului, aspect pe care MNIR îl consideră o încălcare a contractului. „Conform interpretării noastre, paznicul fizic trebuia să fie o măsură obligatorie de securitate, mai ales având în vedere valoarea inestimabilă a exponatelor”, a subliniat Oberländer-Târnoveanu în cadrul unei conferințe de presă, conform RTV Drenthe.
Poziția Muzeului Drents
Harry Tupan, directorul Muzeului Drents, a susținut că în contract nu există o prevedere explicită care să impună prezența unui paznic fizic. În documentele traduse, aflate în posesia presei olandeze, această responsabilitate nu este detaliată clar, ceea ce a generat o interpretare diferită între cele două instituții.
Cele patru artefacte furate fac parte dintr-o colecție care documentează măiestria și istoria civilizației dacice. Coiful de la Coțofenești, cea mai valoroasă piesă furată, este un simbol al patrimoniului românesc, iar pierderea sa reprezintă un prejudiciu semnificativ pentru identitatea culturală a țării.
Autoritățile române și olandeze colaborează pentru a identifica făptașii și pentru a recupera artefactele. Între timp, MNIR își propune să obțină clarificări juridice și despăgubiri, în cazul în care Muzeul Drents va fi găsit responsabil pentru deficiențele de securitate.
