UPDATE 21:00 - Zelenski: Trump ar putea pune capăt războiului doar dacă şi Ucraina participă la negocieri
În cadrul unei conferinţe comune de presă cu preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, Zelenski a mai spus că termenii oricărei înţelegeri care ar putea apărea sub Trump sunt încă neclari, întrucât Vladimir Putin nu are niciun interes în a pune capăt războiului, scrie o agenție internațională de presă.
„Altfel nu va funcţiona. Pentru că Rusia nu vrea să pună capăt războiului, în timp ce Ucraina vrea să îl pună capăt”, a spus el.
Totodată, Zelenski este de părere că aliaţii europeni ar trebui, de asemenea, să fie incluşi în orice discuţii de pace viitoare.
„Mi-aş dori foarte mult ca Europa să participe, pentru că vom fi membri ai Uniunii Europene”, a spus el.
Trump nu a oprit ajutorul militar american al Ucrainei, anunţă Zelenski, după ce Rubio a anunţat suspendarea ajutorului străin american timp de 90 de zile
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski anunţă că Statele Unite nu au întrerupt ajutorul militar acordat Ucrainei după ce noul secretar de Stat american Marco Rubio a anunţat că suspendarea ajutorului străin timp de 90 de zile, relatează Euronews.
Volodimir Zelenski nu a precizat însă dacă a fost suspendat ajutorul umanitar.
”Mă concentrez asupra ajutorului militar. El nu a fost întrerupt, mulţumesc lui Dumnezeu”, a declarat sâmbătă, într-o conferinţă de presă, la Kiev, preşedintele ucrainean.
Însă viitorul ajutorului american al Ucraine rămâne incert la începutul celui de-al doilea mandat al lui Donald Trump.
Liderul american a anunţat în mai multe rândiuri că nu ar fi permis invazia Ucrainei de către Rusia dacă ar fi fost la putere, în pofida faptului că, în primul său mandat, confrunătrile armate se multiplicau deja în estul Ucrainei.
Donald Trump a declarat joi la Fox News că Zelenski ar fi trebuit să încheie un acord cu Vladimir Putin pentru a evita conflictul.
Drone ucrainene au lovit azi-noapte o mare rafinărie din regiunea rusă Ryazan, al doilea astfel de atac asupra instalației din această săptămână.
Au fost auzite mai multe explozii, iar incendiul este unul masiv, afirmă Kyiv Independent.
Statul major ucrainean a confirmat lovitura, adăugând că rafinăria joacă un rol cheie pentru armata rusă.
Ucrainenii anunță că și-au retras forțele aflate în pericol de încercuire: „Rușii au intrat într-un zonă de foc, orice mișcare este anihilată de obuze și drone”.
Armata ucraineană a afirmat că nu există niciun pericol de încercuire a unităților ucrainene din Velyka Novosilka, regiunea Donețk, care a fost aproape complet cucerită de ruși.
Un avion rusesc a aruncat din greșeală o „bombă inteligentă” în regiunea Belgorod pe 23 ianuarie, potrivit canalului rusesc de știri Astra de pe Telegram, preluat de Ukrainska Pravda.
Bomba UMPB-250 a fost găsită în apropierea satului Bolshiye Kulbaki, fiind vorba de un proiectil cu un modul de navigație integrat cu direcția.
Focosul este același cu cel al unei bombe standard FAB-250, dar UMPB a fost proiectată să fie „inteligentă” și să „planeze” mai mult spre țintă.
Rusia a lansat din mai multe zone ale teritoriului său 72 de Shahed și drone imitatoare, au spus pe Telegram forțele aeriene ucrainene.
Potrivit sursei citate, până la ora 09:00, fusese confirmată doborârea a 50 de drone în opt regiuni ucrainene, 9 drone imitatoare se pierduseră fără consecințe negative iar una încă era în aer.
Sistemele de apărare aeriană au distrus 15 drone aeriene ucrainene deasupra Rusiei și două drone maritime pe Marea Neagră, a transmis duminică ministerul apărării de la Moscova.
Opt drone au fost doborâte în regiunea Ryazan, șase drone au fost distruse în regiunea Kursk și o dronă a fost anihilată în regiunea Belgorod peste noapte, a potrivit sursei citate
Guvernatorul Ryazanului, Pavel Malkov, a declarat că nu au existat victime în ultimul atac cu drone, dar autoritățile încă estimează pagubele. (Reuters)
Estimarea ucraineană a pierderilor rusești de ieri: 1720 soldați, 9 tancuri, 4 alte blindate, 14 tunuri și 53 diferite vehicule.
În Belarus a început duminică dimineață votul în alegerile prin care Alexandru Lukașenko, aflat la putere din 1994, urmează să fie ales pentru un al șaptelea mandat.
Alegătorii merg la vot pentru un scrutin în care nu este așteptată nicio surpriză, în condițiile în care Lukașenko (70 de ani) a eliminat orice opoziție reală la regimul său.
În timpul celui de-al șaselea mandat, Alexandru Lukașenko a înăbușit orice disidență după demonstrațiile fără precedent care l-au vizat în 2020, iar apoi s-a apropiat tot mai mai mult de Moscova, până în punctul în care a permis armatei ruse să-i folosească teritoriul pentru atacul asupa Ucrainei început în februarie 2022.
Şeful diplomaţiei europene Kaja Kalla a afirmat sâmbătă că Lukaşenko „nu are nicio legitimitate”. „Se va realege prin noi alegeri de fațată. Este un afront la adresa democrației”, a scris ea pe rețeaua X.
