Acum femeia îşi duce traiul cu o pensie de handicap mică, dar nici pensia şi nici durerile mari nu o fac să-şi piardă demnitatea.
Corina a declarat că încearcă să trăiască fiecare moment la maximum, "pot să merg pe bicicletă, am reuşit să schiez, am căzut, ca orice începător, dar m-am ridicat şi am pornit din nou pe pârtie".
Corina nu cere ajutor şi se consideră o persoană fericită – a scăpat de moarte, deci consideră că trebuie să trăiască. Una dintre nemulţumirile Corinei este comisia de expertiză pentru persoanele cu handicap care o cheamă la fiecare şase luni să facă dovada handicapului său.
Corina a declarat că "i se pare anormal să fie chemată în faţa acestei comisii deoarece picioarele sale nu vor mai creşte înapoi".
