Această amenințare latentă a luat viață vineri, 22 martie, ISIS revendicând responsabilitatea pentru un masacru într-o sală de concert într-o localitate din apropierea Moscovei. Acesta este cel mai mortal atac jihadist pe teritoriul Rusiei de la criza ostaticilor din 2002 din capitala federației. Experții și oficialii avertizează că următoarea operațiune ar putea viza practic pe oricine, inclusiv cetățenii americani.
Cu doar o zi înainte de atac, șeful Comandamentului Central al SUA, generalul Michael Kurilla, le-a spus parlamentarilor din Congres că „ISIS-Khorasan își păstrează capacitatea și voința de a ataca interesele SUA și occidentale în străinătate în mai puțin de șase luni, cu puține sau deloc avertismente”, scrie adevarul.ro. Cu săptămâni în urmă, Ambasada SUA la Moscova îi îndemnase pe cetățenii americani să evite evenimentele aglomerate, „inclusiv concerte”.
Kremlinul și Casa Albă, în vizor
Relația dintre Washington, Moscova și grupările islamiste este complicată, datând din ultimele acte ale Războiului Rece. Atunci când Uniunea Sovietică a încercat să salveze un guvern satelit în Afganistan printr-o intervenție militară directă în 1979, SUA au trecut la contracararea Kremlinului prin susținerea unei coaliții largi de insurgenți care, în cele din urmă, avea să iasă victorioasă după un deceniu, URSS prăbușindu-se doar doi ani mai târziu.
Acești mujahedini au degenerat în lupte interne care au dat naștere talibanilor și Al-Qaeda. După atacurile de la 11 septembrie 2001, orchestrate de liderul Al-Qaeda și de veteranul războiului afgano-sovietic Osama bin Laden, Statele Unite vor lansa cel mai lung război din istorie împotriva Afganistanului, unde Al-Qaeda era adăpostită de talibanii dominanți. Putin, care nu se afla încă la jumătatea primului său mandat, a fost primul care a prezentat condoleanțe Casei Albe pentru atacul fără precedent de pe teritoriul american.
Spre deosebire de SUA, însă, războiul Rusiei împotriva islamiştilor a fost întotdeauna mai aproape de casă. În ultimele trei decenii, Rusia a purtat două războaie împotriva separatiștilor islamiști ceceni pe propriul său teritoriu și a căutat să sprijine fostele republici sovietice aliate care reprimă activitatea jihadistă din Asia Centrală.
Privind ascensiunea militanților islamiști după intervențiile conduse de SUA în Irak și Libia, Moscova a efectuat o intervenție militară străină fără precedent în sprijinul președintelui sirian Bashar al-Assad împotriva rebelilor, dintre care unii au fost susținuți de Washington, pe fondul răspândirii rapide a ISIS în 2015. Atât trupele americane, cât și cele rusești rămân în Siria pentru a sprijini obiective opuse până în prezent, iar Moscova nu și-a dublat decât influența în alte zone vulnerabile de ISIS, cum ar fi frontul din ce în ce mai activ din regiunea Sahel a Africii.
Din cauza ciocnirii dintre ideologia islamistă ultraconservatoare a ISIS și tendințele tradiționale creștine ortodoxe ruse ale lui Putin, jihadiștii au avut de mult timp Moscova în vizor.
„Rusia a fost un inamic prioritar pentru Statul Islamic încă de la începuturile sale”, a declarat Lucas Webber, cofondatorul rețelei de cercetare Militant Wire, pentru Newsweek. „În 2014, fostul calif Abu Bakr al-Baghdadi a numit Rusia drept principal inamic alături de Statele Unite”.
„Rusia a atras atenția IS prin intervenția sa militară în Siria și în Africa, relațiile cu talibanii și alte câteva politici”, a adăugat Webber. „Moscova este privită ca un centru de putere pentru ceea ce IS a numit «Estul Cruciat»”.
