„Banca națională a prezentat dovezile oficiale ale acelor transporturi si dovezi legate de proprietatea asupra celor 90 si ceva de tone de aur, partea rusa a luat nota de aceste dovezi si lucrurile s-au cam inchis aici. De atunci au intervenit alte evenimente neplacute care au facut din statul rus un partener imposibil de frecventat. E o problema pe care nu o poate gestiona Banca Nationala, e o problemă de politica externa”, a spus Dan Suciu, purtător de cuvânt BNR.
Odată cu dezbaterea planului Uniunii Europene privind combaterea traficului de bunuri de patrimoniu, apar șanse noi ca legea să se schimbe și România să primească înapoi tezaurul ce se află de un secol în Rusia. Liderul PMP, Eugen Tomac, a amintit la Strasbourg despre această problemă.
Istoria tezaurului românesc începe acum mai bine de un secol, în anul 1916, în vremea Regelui Ferdinand I. Bunurile țării noastre au fost trimise în Rusia în timpul primului război mondial. Acestea includeau tezaurul BNR, valori ce aparțineau altor bănci românești private, societăți comerciale sau persoane particulare. Vorbim despre 91 de tone de aur, majoritatea bijuterii și monede rare și 2,4 tone de lingouri de aur din rezerva BNR. Valoarea totală a acestor bunuri este de peste 5 miliarde de euro. Toate acestea au fost transportate din România spre Rusia țaristă cu scopul de a fi adăpostite de armatele Puterilor Centrale, care ocupaseră o parte însemnată a României. După preluarea puterii de către comuniști, sub conducerea lui Lenin, proaspăt instalata putere sovietică a sechestrat tezaurul și a refuzat restituirea acestuia. El a fost restituit parțial în 1935, 1956 și 2008, dar cea mai mare parte a rămas la Moscova.
Anii au trecut, iar subiectul a fost dat uitării, deși documentele semnate la acea vreme spuneau clar că tezaurul va fi înapoiat României. De-a lungul timpului au existat numeroase discuții despre bunurile țării noastre.
Restituirea tezaurului României de către Moscova a făcut obiectul a numeroase comisii româno-ruse care nu au ajuns la nici un rezultat. Diplomația română a fost mereu fie dezinteresată, fie cu un pas în urma diplomaților ruși. Iar invadarea Ucrainei de către Federația Rusă a înghețat orice demers diplomatic pentru repatrierea tezaurului românesc de la Moscova.
