UPDATE 23.00 - Preşedintele Volodimir Zelenski a vorbit vineri seara despre urmările atacului aerian masiv care a avut loc asupra Ucrainei şi a subliniat că în ciuda unei oboseli evidente a trupelor, Ucraina nu va face pasul înapoi şi îşi va continua lupta de eliberare a teritoriilor ocupate, însă pentru aceasta are nevoie de sprijinul aliaţilor săi.
Zelenski a spus că Ucraina a suferit cel mai mare atac aerian din partea Rusiei de la începutul războiului, în timpul căruia au fost trimise aproape 160 de rachete şi drone. Deşi mare parte dintre ele au fost anihilate de apărarea antiaeriană ucraineană, peste 100 de case particulare au fost distruse sau avariate, la fel şi 45 de blocuri, şcoli, două biserici, spitale, o maternitate, multe spaţii comerciale şi depozite. Atacul Rusiei a vizat regiunile Kiev, Harkov, Dnipro, Odesa, Liov, Zaporojie, Smila, Sumî, Hmelniţki, Jîtomîr.
UPDATE 22.00 - Polonia spune că „totul indică” că o rachetă rusească a intrat pentru scurt timp în spațiul său aerian
Obiectul necunoscut care a intrat vineri dimineață în spațiul aerian al Poloniei și apoi a dispărut de pe radare a fost cel mai probabil o rachetă rusească, a declarat șeful forțelor armate ale țării.
„Totul indică faptul că o rachetă rusească a pătruns în spațiul aerian al Poloniei”, a spus generalul Wieslaw Kukula.
Armata poloneză a indicat că obiectul a pătruns circa 40 de kilometri în spațiul său aerian din direcția Ucrainei și a ieșit după mai puțin de trei minute. Atât radarul polonez, cât și cel al NATO au confirmat că obiectul a părăsit spațiul aerian polonez, a adăugat armata.
Generalul Kukula a precizat că se iau măsuri pentru a se verifica aceste constatări și pentru a elimina posibilitatea unei erori tehnice.
Rusia nu a comentat până acum presupusa incursiune în spațiul aerian al Poloniei a uneia dintre rachetele sale.
UPDATE 21.00 - Preşedintele SUA Joe Biden a declarat că ultimul asalt aerian al Rusiei asupra Ucrainei reaminteşte care sunt intenţiile preşedintelui rus Vladimir Putin în această ţară.
„Este un memento dur pentru lume că, după aproape doi ani din acest război devastator, obiectivul lui Putin rămâne neschimbat. El urmăreşte să nimicească Ucraina şi să-i subjuge poporul. El trebuie să fie oprit”, a declarat vineri Biden într-un comunicat citat de CNN.
Preşedintele american a cerut din nou Congresului să aprobe asistenţa suplimentară pentru Ucraina, afirmând că sistemele de apărare furnizate de SUA au interceptat multe dintre dronele şi rachetele ruseşti lansate vineri.
În declaraţia sa, Biden a încercat să sublinieze ramificaţiile globale ale luptei din Ucraina: „Miza acestei lupte se extinde mult dincolo de Ucraina. Ele afectează întreaga alianţă NATO, securitatea Europei şi viitorul relaţiei transatlantice”.
UPDATE 20.00 - Cel puțin 27 de civili au fost declarați decedați până acum în Ucraina în urma loviturilor aeriene rusești de vineri. Alte cel puțin 144 de persoane au fost rănite și un număr necunoscut de persoane au fost îngropate sub dărâmături, au informat oficialii ucraineni.
O maternitate, blocuri de apartamente și școli se numără printre clădirile avariate în întreaga țară.
Forțele aeriene ucrainene au interceptat majoritatea rachetelor balistice și de croazieră și a dronelor de tip Shahed lansate de ruși în cursul nopții, a afirmat șeful armatei ucrainene, Valerii Zalujnîi.
UPDATE 19.00 - NATO anunță că „monitorizează situația” din Polonia, după ce o rachetă rusească a intrat probabil pentru scurt timp în spațiul aerian al acestei țări.
Racheta rusească ar fi survolat teritoriul polonez timp de trei minute înainte de a reintra în spațiul aerian ucrainean.
Polonia este țară membră NATO și, prin urmare, consecințele ar fi putut fi incredibil de grave.
UPDATE 17.00 - Premierul britanic Rishi Sunak s-a alăturat condamnării internaţionale a lui Vladimir Putin, după atacurile aeriene masive asupra Ucrainei.
„Aceste atacuri de amploare asupra oraşelor din Ucraina arată că nimic nu-l va opri pe Putin să-şi atingă scopul de a eradica libertatea şi democraţia. Nu-l vom lăsa să câştige”, a declarat Sunak într-o postare pe reţelele de socializare.
UPDATE 15:00 Ministerul rus al Apărării a confirmat vineri ATACURILE masive asupra Ucrainei
Rusia a lansat în ultima săptămână peste 50 de atacuri aeriene cu rachete şi drone asupra unor ţinte militare din Ucraina, printre care şi atacul de anvergură de vineri dimineaţă, relatează agenţiile France Presse şi EFE.
"Între 23 şi 29 decembrie Forţele Armate ale Rusiei au lansat peste 50 de atacuri grupate şi un atac masiv cu arme de precizie şi drone împotriva instalaţiilor complexului militar-industrial, infrastructurii de aerodromuri militare, arsenalelor, precum şi locurilor de stocare a muniţiei de artilerie" ucrainene, se arată în raportul zilnic public al Moscovei despre evoluţia frontului în Ucraina.
Au fost atacate de asemenea în raidul aerian masiv de vineri dimineaţă "amplasamente ale forţelor armate ucrainene, formaţiunilor naţionaliste şi mercenarilor străini", adaugă în aceeaşi notă Ministerului rus al Apărării, care susţine că "toate ţintele desemnate au fost atinse".
UPDATE 13:25 - "În prezent, 16 persoane au fost ucise şi 97 rănite, inclusiv cel puţin doi copii, cu vârste de 6 şi 8 ani. Operaţiunile de salvare continuă", a declarat procurorul general al Ucrainei, AndriI Kostin, pe X.
Potrivit Statului Major General al forţelor armate ucrainene, care spune că este vorba despre "rezultate preliminare", armata rusă a folosit 158 de arme de atac aerian împotriva Ucrainei: rachete de diferite tipuri şi drone de atac.
UPDATE 12:28 - Rusia a declanşat vineri cel mai amplu atac cu drone şi rachete asupra Ucrainei din ultimele luni, ucigând 10 persoane şi rănind alte cel puţin 60 la Kiev, în sudul, vestul şi estul ţării, au declarat oficialii ucraineni, relatează Reuters preluat de News.ro.
O maternitate, unităţi de învăţământ, un centru comercial, clădiri rezidenţiale cu mai multe etaje şi case particulare, un depozit comercial şi o parcare au fost lovite în urma atacului masiv care a vizat Kiev, Liov, Odesa, Dnipro, Harkov, Zaporojie şi alte oraşe, a anunţat preşedintele Volodimir Zelenski într-o postare pe X însoţită şi de un clip video cu urmările atacului.
„Astăzi, Rusia a folosit aproape toate tipurile de arme din arsenalul său: rachete Kinjal, S-300, rachete de croazieră şi drone. Bombardierele strategice au lansat rachete X-101/X-505. În total, au fost lansate 110 rachete împotriva Ucrainei, majoritatea fiind doborâte”, a precizat liderul de la Kiev.
A maternity ward, educational facilities, a shopping mall, multi-story residential buildings and private homes, a commercial storage, and a parking lot. Kyiv, Lviv, Odesa, Dnipro, Kharkiv, Zaporizhzhia, and other cities.
— Volodymyr Zelenskyy / Володимир Зеленський (@ZelenskyyUa) December 29, 2023
Today, Russia used nearly every type of weapon in its… pic.twitter.com/q5q8Q98Njr
UPDATE 11.10 - Șefii armatei olandeze se pregătesc de un posibil război cu Rusia
Atât armata olandeză, cât şi societatea în ansamblu trebuie să se pregătească pentru posibilitatea unui război cu Rusia, a declarat generalul-locotenent Martin Wijnen, comandantul armatei regale olandeze, într-un interviu publicat în presa locală.
Înaltul comandant a atras atenţia că Rusia continuă să devină mai puternică şi spune că este nevoie de o armată puternică ca mijloc de descurajare.
UPDATE 9:50 - Lovituri ale Rusiei în Ucraina: Cel puţin un mort şi 15 răniţi, potrivit Kievului
Loviturile lansate de Rusia vineri asupra mai multor oraşe din Ucraina au făcut cel puţin un mort şi 15 răniţi la Kiev şi Harkov (nord-est), un bilanţ care ameninţă să se agraveze, au anunţat responsabili ucraineni, citaţi de France Presse şi Reuters, potrivit Agerpres.
"O persoană a fost ucisă în urma atacurilor ocupantului asupra Harkovului. Opt persoane au fost rănite", a anunţat guvernatorul regiunii, Oleg Sinegubov, în urma unui atac masiv cu rachete al Rusiei asupra oraşului.
Douăzeci şi două de lovituri ruseşti au fost înregistrate la Harkov, avariind un spital, clădiri rezidenţiale şi o instalaţie industrială, a declarat la rândul său primarul Ihor Terehov în comentarii televizate.
Primarul Kievului, Vitali Kliciko, a anunţat că şapte persoane sunt "în prezent spitalizate în capitală".
UPDATE 9:24 - Rusia a lansat vineri dimineaţa un amplu atac asupra mai multor oraşe ucrainene, inclusiv Kiev şi Liov. A fost declanşată alertă aeriană la nivel naţional
Rusia a lansat vineri dimineaţă o serie vastă de bombardamente asupra mai multor oraşe ucrainene, inclusiv din vestul ţării şi asupra capitalei Kiev, unde s-au auzit mai multe explozii. O alertă aeriană la nivelul întregului teritoriu ucrainean a fost lansată în jurul orei locale 7:00, relatează Le Monde.
Atacurile au vizat capitala Kiev, precum şi oraşele Harkov (nord-est), Liov (vest) şi Odesa (sud). Autorităţile au raportat, de asemenea, explozii în Dnipro, unde, potrivit armatei ucrainene, "rachete ghidate" au fost lansate de bombardiere ruseşti Tu95MS.
Primarul Kievului, Vitali Kliciko, a anunţat că "sistemul de apărare antiaeriană funcţionează activ".
Ruşii bombardează clădiri rezidenţiale din Herson
Joi seară, armata rusă a lovit clădiri rezidenţiale din Herson. Au fost implicate două persoane. Oleksandr Prokudin, şeful zonei Herson, a făcut acest lucru cunoscut. „Centrul Hersonului – scrie Prokudin – este din nou sub focul artileriei ruse. Se lovesc clădiri rezidenţiale. În unele locuri, incendiile fac ravagii în locurile în care au fost afectate. În prezent ştim de două persoane implicate. Una dintre ele este o femeie de 92 de ani care a fost diagnosticată cu intoxicare de la produse de ardere”.
Zelenski a vorbit cu Papa: I-am mulţumit pentru dorinţa unei păci drepte
Convorbire telefonică între preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski şi Papa Francisc. „Tocmai am vorbit cu Sanctitatea Sa Papa Francisc. Am mulţumit pentru urările de Crăciun pentru Ucraina şi ucraineni, pentru urarea unei păci drepte pentru noi toţi”, subliniază Zelenski, în discursul său de seară preluat de Ukrainska Pravda. În timpul conversaţiei, Zelenski a vorbit despre „formula sa de pace” pentru a pune capăt războiului. „Sunt recunoscător Vaticanului pentru că ne susţine munca”, subliniază Zelenski, referindu-se la faptul că Vaticanul a declarat în octombrie că este pregătit să sprijine o parte din planul ucrainean privind sprijinul umanitar şi întoarcerea acasă a prizonierilor de război şi a copiilor ucraineni.
Trei sate ruseşti de la graniţă, atacate
Două districte din regiunea Kursk din Rusia au fost atacate de ucraineni, a spus guvernatorul Roman Starovoit. „Astăzi, satele Gordeyevka şi Uspenovka din districtul Korenevo au fost bombardate de ucraineni. Niciunul dintre locuitori nu a fost rănit. Cinci familii din Uspenovka şi două din Gordeyevka au fost avariate”, a scris Starovoit pe Telegram. Tyotkino din districtul Glushkovo a fost şi el afectat. „Acolo au fost înregistrate şase focuri. Ferestrele, gardurile şi acoperişurile a două familii au fost avariate. Din cauza deteriorării liniei de transport electric, o parte a comunităţii este fără curent”, transmite Starovoit.
Kievul vrea să mărească producţia internă de arme
Confruntată cu incertitudinea cu privire la viitoarele livrări de muniţii şi arme de la aliaţii străini, Ucraina încearcă să-şi crească producţia internă. Pachetul de ajutor militar de 250 de milioane de dolari anunţat de Statele Unite include o gamă largă de muniţii, necesare pentru „a ajuta Ucraina să contracareze războiul de agresiune al Rusiei”. Cu toate acestea, se aşteaptă să fie ultimul în viitorul apropiat, cu excepţia cazului în care se ajunge în sfârşit la un acord în Parlamentul SUA pentru a asigura finanţarea Ucrainei în 2024. Livrările milioanelor de obuze de artilerie promise de UE merg, de asemenea, mult mai încet decât se aştepta.
Până la sfârşitul lunii noiembrie, potrivit Ministerului de Externe, Ucraina primise doar 300.000. Se pare puţin probabil ca UE să expedieze restul, în jur de 700.000 de obuze, în timp înainte de martie 2024. Între timp, soldaţii ucraineni au redus semnificativ numărul de obuze de artilerie pe care le trag în fiecare zi, potrivit rapoartelor de pe front. Ei sunt nevoiţi să-şi raţionaleze proviziile rămase pentru a face faţă presiunii crescânde din Rusia.
În astfel de condiţii, dezvoltarea producţiei interne capătă o importanţă deosebită, au precizat înalţi oficiali ucraineni într-o serie de declaraţii care vizează sectorul de apărare al ţării. Potrivit ministrului Industriilor Strategice, Olexandr Kamişin, în prezent există 300.000 de ucraineni angajaţi în 500 de companii din sector. Producţia s-a triplat în 2023 şi este de aşteptat să se dubleze în 2024, a dezvăluit Kamişin, după cum a raportat Ukrinform.
Lituania: va fi un război poziţional epuizant
Preşedintele Lituaniei, Gitanas Nauseda, a declarat că, deoarece Ucraina nu reuşeşte să-şi atingă obiectivele în contraofensivă mult-anunţată împotriva Rusiei, va reveni la un război de poziţie „epuizant” anul viitor. „Ne aşteptam ca anunţata contraofensivă a Ucrainei să fie diferită”, a recunoscut preşedintele lituanian în declaraţii adresate portalului de ştiri baltic Delfi. „Acum, vom reveni la „status quo” şi va fi din nou un război epuizant de poziţie”, a declarat el.
„Pierderile ambelor părţi vor fi numărate şi, în final, vom aştepta până când una dintre cele două ţări va ajunge în punctul în care războiul nu mai poate continua”, a prezis Nauseda, care crede că Rusia va încerca acum să ia iniţiativa. „Rusia, desigur, poate mobiliza resurse fără a ţine cont de opinia propriului popor, poate mobiliza oamenii şi poate direcţiona totul spre scopuri militare. Capacităţile altor state sunt mai limitate, pentru că sunt societăţi democratice”, a explicat preşedintele lituanian.
Moscova desfăşoară 3 nave în Marea Neagră
Ruşii au început să escaladeze situaţia din Marea Neagră şi astăzi a fost înregistrată desfăşurarea a trei nave deodată, două submarine şi fregata Amiral Makarov. Toate ar putea duce, ca armament, până la 16 rachete Kalibr, a declarat purtătorul de cuvânt al Forţelor de Apărare din Sudul Ucrainei, Natalia Humeniuk, citată de UNIAN. Makarov a fost avariat într-un raid în portul Sevastopol în octombrie 2022, la scurt timp după ce a devenit nava amiral a flotei Mării Negre, în urma scufundării Moskvei. „De multă vreme, port-rachetele nu au fost în serviciu de luptă”, explică Humeniuk.
