Jurnaliștii de la Lumea politică dezvăluie într-o anchetă că cel care împarte banii românilor a fost implicat în retrocedarea Fermei Băneasa. În 2006, Tanczos Barna a semnat adresa 53690/2006 prin care informa Comisia de Fond Funciar a Sectorului 1 că la Stațiunea de Cercetare – Dezvoltare din Băneasa există 45 de hectare gata de retrocedare. Actul emis de președintele Agenția Domeniilor Statului nu avea avizul Ministerului Agriculturii sau al Academiei de Științe Agricole.
Adresa prin care Tanczos Barna decima Stațiunea de Cercetare Băneasa a fost parafată în 19 iunie 2006. Peste șase luni, președintele ADS preda către Sectorul 1 o primă suprafață de aproape 3 hectare în cea mai scumpă zonă din București.
Opt ani mai târziu, procurorii DNA au aflat despre ilegalitățile lui Tanczos Barna și au constatat că cele trei hectare înstrăinate înainte de Crăciunul din 2006 aveau la bază falsuri. „În cuprinsul protocolului, în mod neadevărat se arată că suprafaţa predată se găseşte în domeniul privat al statului, deşi în realitate se afla în domeniul public, precum şi că nu se impunea acordarea de despăgubiri, neexistând niciun prejudiciu produs Staţiunii de Cercetare şi Dezvoltare pentru Pomicultură Băneasa, cu toate că pe suprafeţele respective se aflau plantaţii pomicole destinate strict cercetării”, se arată în rechizitoriul DNA.
Decizia luată de Tanczos Barna a dat posibilitatea succesorului său la ADS, Daniel Drăgan, să cedeze prin șapte protocoale alte 30 de hectare de teren ale SCDP Băneasa. Drăgan a fost condamnat la șase ani de închisoare pentru retrocedări frauduloase în alt dosar. Cu toate acestea, Tanczos Barna a scăpat de condamnare în 2023. Procurorii au constatat că o decizie a Curții Constituționale nu incriminează faptele celui care acum a ajuns să fie ministrul banilor. Pentru a retroceda cele 3 hectare de teren direct și a mijloci retrocedarea celorlalte 30 de hectare indirect, Barna Tanczos a încălcat numai legi terțiare.
Cu toate acestea procurorii care au clasat dosarul în timp ce Barna era ministru al Mediului nu au clarificat problema prejudiciului. În 2014 acesta fusese calculat la 16 milioane de lei de către DNA.
În timpul în care era cercetat penal, Tanczos Barna a obținut două mandate de senator, a fost ministru al Mediului și ministru interimar al Cercetării.
Tanczos Barna a fost implicat în mai multe scandaluri privind suveranitatea și integritatea teritorială a României. În perioada în care ocupa funcția de președinte al Federației Române de Hochei pe Gheață, Barna a fost implicat în mai multe episoade controversate. În 2011, alături de naționala masculină de hochei a României, a celebrat promovarea în Divizia I cu un steag al Ținutului Secuiesc.
Un an mai târziu, la Campionatul Mondial din Slovenia, sportivii români, majoritatea de etnie maghiară, au intonat „imnul Ținutului Secuiesc” la finalul unui meci cu Ungaria. Trei jucători români au refuzat să participe la moment, în timp ce Barna a fost prezent în galeria maghiară, alimentând acuzații de lipsă de loialitate față de echipa națională. Gestul a fost catalogat de Sorin Grindeanu, la acea vreme vicepremier, drept un „afront” la adresa României.
Controversele nu s-au oprit aici. În septembrie 2022, Tanczos Barna a fost surprins când îngenunchea pe gheață, alături de jucătorii echipei Sport Club Miercurea Ciuc, în timpul intonării imnului Ținutului Secuiesc. Evenimentul a avut loc în finala Cupei României, disputată între echipa din Miercurea Ciuc și Steaua, la patinoarul din Miercurea Ciuc.
Un alt episod care a atras atenția publicului a avut loc în martie 2020, când Barna a fost prins conducând cu viteză excesivă. Pentru a evita sancțiunea, acesta a susținut în fața polițiștilor că ar avea COVID-19. Ulterior, verificările au arătat că Tanczos Barna nici măcar nu făcuse vreun test la acel moment. Incidentul a fost intens criticat, fiind considerat un abuz al unei situații medicale sensibile.
La începutul acestui an, Tanczos Barna afirma că secuii au avut autonomie și au pierdut-o, apoi i-a dat premierului Marcel Ciolacu două cărți despre istoria Ținutului Secuiesc. Reacția noului ministru de Finanțe din Guvernul Ciolacu 2 a avut loc atunci după ce șeful Executivului declarase că Ținutul Secuiesc nu a avut nicio dată autonomie.
