„Vorbim despre un furt, ca atare Olanda are datoria să identifice hoţii şi să redea României piesele de tezaur furate. Sunt absolut convinsă că la nivelul cooperării poliţieneşti există o mobilizare maximă pentru prinderea hoţilor. Exponatele au ajuns la muzeul din Olanda în baza unui proiect iniţiat de Muzeul Naţional de Istorie a României, cu avizul Comisiei Naţionale a Muzeelor şi Colecţiilor. Expoziţia este parte a unui efort amplu de diplomaţie culturală, derulat de muzee româneşti, care a început cu ani în urmă prin expoziţia de la Madrid (2021), urmată de cea de la Roma (2024)”, a declarat Raluca Ţurcan.
Ea a subliniat că pregătirea a implicat un efort semnificativ din partea a 18 muzee din România şi a Muzeului Drents (pentru Olanda), unul din cele mai vechi şi prestigioase muzee din Europa. Acesta din urmă este responsabil pentru furt, spune Turcan.
„Muzeul Drents a avut obligaţia contractuală de a asigura măsuri speciale de securitate, care au fost implementate conform standardelor internaţionale în domeniu. Fac precizarea că Ministerul Culturii nu decide cu privire la conţinutul colecţiilor prezentate în expoziţii. Orice aprobare de export temporar de bunuri culturale (expoziţii în străinătate) se face doar cu avizul specialiştilor din Comisia Naţională a Muzeelor şi Colecţiilor”, spune Turcan.
Fostul ministru afirmă că astfel de proiecte sunt frecvente în spaţiul cultural european, România fiind, de asemenea, beneficiara unor expoziţii de o valoare excepţională aduse de instituţii culturale din străinătate, ultimul exemplu fiind expoziţia “Luminile lui Caravaggio”, încă în desfăşurare la Muzeul de Artă din Timişoara.
