Medicul vorbește despre ”furtuna de dezinformare” și ”delirul negaționist” și explică, prin prezentarea unui tabel de predicție, care pot fi consecințele trendului săptămânal.
”Oricine se poate juca cu astfel de scenarii, care sunt surprinzător de precise pentru următoarele 7-14 zile. Este de altfel singurul tip de prognoză care poate urmări variația în interiorul săptămânii și ajută la calibrarea unor simulări mai complexe care urmăresc media zilnică.
În cazul acesta, avem un scenariu conservator care presupune că rată de variație săptămânală se va reduce cu 10% în fiecare săptămâna.
Săptămâna curentă și cele 6 săptămâni precedente sunt în stânga, în culori deschise, iar predicția pentru săptămâna curentă și următoarele 5 săptămâni în dreapta, în culori mai închise.
După cum vedeți din primul tabel (CNo = Cazuri noi oficial) suntem în a 5- a săptămână de creștere accelerată a numărului de cazuri noi (val). Tot în acest debut de val Delta am înregistrat și cele mai mari creșteri procentuale de la debutul pandemiei în România.
Această creștere rapidă ne va duce la valori peste 500 de cazuri pe zi săptămâna viitoare, peste 1000 de cazuri pe zi în ultima săptămâna din august și în jurul a 1,500 de cazuri în săptămâna deschiderii școlilor (+/- 250 cazuri).
Odată cu apariția vaccinării, numărul de cazuri noi confirmate nu mai este un indicator atât de important ca în valurile precedente, pentru că vaccinarea scade mult gravitatea bolii în caz de infectare. Procentul de vaccinare al populație poate fi astfel văzut ca un coeficient de protecție, proporțional cu reducerea numărului de cazuri grave și decese.
Din păcate, procentul de vaccinare în România rămâne foarte scăzut atât că procent din populația rezidență (26%), cât și ca procent din populația vulnerabilă (în jur de 30%) și foarte scăzut în rândul tinerilor între 12 și 18 ani.
Acest aspect face necesară urmărirea cu atenție a evoluției internărilor în spital și a internărilor la ATI, singurii parametrii secundari direcți ai pandemiei care se mai raportează credibil în România.
Am lăsat în paralel prognoza și datele oficiale pentru săptămâna în curs pentru a se putea observa cu ușurință deviația datelor reale de la predicție”, explică cercetătorul în postarea sa.
Jurma atrage atenția asupra ritmului de creștere a cazurilor grave, care ajung la ATI, și critică lipsa de reacție a autorităților.
”Așa cum se observă în tabel, atât internările în spital, cât și internările la ATI cresc într-un ritm foarte apropiat de cel al infectărilor (cu o dublare la aproximativ 2 săptămâni). Din păcate, rata de internare este deja semnificativ mai ridicată decât predicția, ceea ce înseamnă că și numărul de internări la ATI va crește mai repede săptămâna viitoare decât anticipăm.
Dacă acest ritm se menține, în ultima săptămâna din august vom avea 1000 și 1500 de persoane internate în spitale, dintre care între 200 și 250 la ATI, iar în săptămâna deschiderii școlilor între 1500 și 2000 de persoane internate în spitale, dintre care între 300 și 400 la ATI.
Chiar dacă evoluția numărului de cazuri se înrăutățește semnificativ, este puțin probabil că în luna septembrie gradul de ocupare a spitalelor și a secțiilor de ATI să stârnească îngrijorare politică și acțiuni concrete de limitare a pandemie.
Este mult mai probabil că luna octombrie și noiembrie să reprezinte, la fel ca în valul 2, perioada de presiune maximă pe sistemul sanitar și social din România. Spre deosebire însă de valul 2 sau 3, suntem mult mai relaxați. Nu mai avem măsuri semnificative de prevenție non-farmaceutică (teste, restricții, etc) active în acest moment și primim repetate asigurări din partea autorităților că nici nu se vor lua astfel de măsuri.
Pentru afaceri, asigurările că pandemia va fi lăsată să evolueze liber, fără resticții importante, oferă un grad ridicat de predictibilitate pe termen scurt și mediu, însă cu prețul lipsei de predictibilitate pentru sănătatea personală și publică. Pe termen lung, sentimentul că suntem pe cont propriu și nu ne putem baza pe guvern pentru siguranța personală prelungește impredictibilitatea și anxietatea personală. În cele din urmă, anxietatea cronică poate produce tulburări sociale și instabilitate politică, care va produce impredictibilitate și în mediul de afaceri.
În această pandemie am reușit să ne convingem că putem rezolva problema ca de obicei, ignorând-o. Un pariu foarte riscant cu viața altora, dar acum acesta este consensul național și mai putem doar spera că pandemia nu ne va convinge de contrariu...”, a mai scris cercetătorul.
