Joe Biden a afirmat înainte de alegerea sa la Casa Albă că Arabia Saudită ar trebui tratată ca un stat "paria" în urma asasinării jurnalistului disident Jamal Khashoggi. El a promis, când a preluat puterea, o "recalibrare" a relaţiilor cu acest partener strategic al Americii.
Dar de atunci, războiul din Ucraina a izbucnit şi a propulsat preţurile ţiţeiului la niveluri nemaivăzute de la criza financiară din 2008, când au atins maxime istorice.
Suficient pentru a-l încuraja pe preşedintele american să calmeze lucrurile şi să lase deoparte preocupările legate de drepturile omului.
Pentru analistul de la Oanda, Craig Erlam, vizita evidenţiază "disperarea lui Biden pe măsură ce se apropie alegerile de la jumătatea mandatului, dorind să dea impresia că măcar încearcă să atenueze tensiunea de pe piaţă şi să facă preţurile să scadă".
"Dacă situaţia o cere, se impun acţiuni pe măsură", adaugă el.
"Expirarea acordului OPEC+ în septembrie creează o oportunitate" pentru preşedintele american, subliniază, totodată, Craig Erlam.
Într-adevăr, Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol (OPEC), cu Arabia Saudită considerată lider, şi cei zece parteneri ai lor (OPEC+), conduşi de Rusia, au lăsat în mod voluntar milioane de barili în subteran în apogeul pandemiei de COVID-19 pentru a nu inunda piaţa cu petrol pe care nu l-ar fi putut absorbi din cauza îngrădirilor şi a restricţiilor sanitare.
Odată cu redeschiderea economiei şi revenirea cererii de ţiţei, OPEC+ a decis să revină treptat asupra reducerilor, lansând în mai 2022 o strategie de creştere treptată a volumului total al producţiei.
Teoretic, dacă alianţa reuşeşte să-şi îndeplinească cotele, ar trebui să revină la nivelurile de producţie pre-pandemie după luna august, punând capăt acordului actual.
Vizita preşedintelui SUA are loc aşadar înainte de următoarea reuniune a OPEC+ din august, în cursul căreia ar putea apărea un nou acord.
"Ar fi o mare surpriză dacă Arabia Saudită ar produce mai mult petrol", spune Stephen Innes, analist la Spi Asset Management, deoarece creşterea preţurilor la ţiţei a stimulat economiile din Golf.
Arabia Saudită a înregistrat cea mai puternică rată de creştere din ultimii zece ani în primul trimestru, cu o majorare a produsului său intern brut (PIB) cu 9,6% faţă de anul precedent. Şi asta, datorită sectorului petrolier.
Pentru Walid Koudmani, analist la XTB, acesta este "un stimulent economic semnificativ pentru a nu creşte producţia".
Mai ales că ţara pare să fie aproape de capacitatea maximă de producţie.
"Regatul a făcut ce a putut", a declarat în mai ministrul de externe al Arabiei Saudite, prinţul Faisal bin Farhan, la Forumul Economic Mondial, spunând că este vorba despre creşterea capacităţii de rafinare mai mult decât de a aduce noi barili pe piaţă.
Rămâne un alt punct de dispută majoră între cele două naţiuni rămâne: Iranul, un inamic de multă vreme al Arabiei Saudite. Riadul se află în fruntea unei coaliţii militare în Yemen care susţine din 2015 puterea împotriva rebelilor houthi, sprijiniţi de Iran.
Washingtonul este angajat în negocieri cu Teheranul pentru a se alătura acordului nuclear iranian, care rămâne deocamdată la punct mort.
Un rezultat pozitiv al negocierilor ar duce la ridicarea sancţiunilor americane împotriva Iranului şi ar permite revenirea acestuia la capacitatea deplină de export pe piaţa petrolului.
Discuţii indirecte au avut loc la sfârşitul lui iunie la Doha între Statele Unite şi Iran, prin intermediul Uniunii Europene, pentru a încerca deblocarea negocierilor lansate în aprilie 2021 la Viena pentru a resuscita acordul din 2015, dar fără rezultat.
Potrivit lui Walid Koudmani, acordul "va fi probabil abandonat de Statele Unite dacă vor primi asigurări din partea Arabiei Saudite după vizita preşedintelui Biden".
Şi pentru Stephen Innes, pare imposibil ca relaţiile cu Riadul să se destindă dacă administraţia Biden încearcă să continue discuţiile cu Iranul, mai scrie AFP.
