Printre alegători s-au aflat şi preşedintele Alar Karis şi prim-ministrul Kaja Kallas.
"Fiecare este liber să decidă cum vrea să voteze la alegeri. Eu am încredere în e-stat şi e-voting la fel de mult ca şi în toate celelalte servicii electronice, de la bancă la fisc. Apelul meu este simplu: mergeţi la vot!", a scris preşedintele Alar Karis pe Facebook săptămâna aceasta, după ce a votat online la o bibliotecă din municipalitatea Polva.
Estonia a fost prima ţară care a permis votul prin internet la alegeri. Pe plan internaţional, procedura este controversată în multe locuri din cauza îndoielilor cu privire la fiabilitatea acesteia.
Dar în Estonia votul electronic a câştigat acceptare: la prima încercare la alegerile locale din 2015, puţin sub 2% din voturi au fost exprimate online. De data aceasta, conform datelor iniţiale, peste 313.000 dintre cei 965.000 de alegători eligibili au votat electronic - o creştere de peste 65.000 comparativ cu alegerile din 2019.
Votul electronic necesită un computer, o carte de identitate şi un cititor special de carduri. Procedura durează doar câteva minute: după descărcarea aplicaţiei de pe site-ul autorităţii electorale alegătorul se identifica prin PIN, votează şi verifică votul cu o semnătură digitală.
Spre deosebire de votul tradiţional, votanţii electronici se pot răzgândi până la închiderea urnelor - contează doar ultimul vot exprimat.
Rezultatele finale ale votului electronic sunt disponibile numai după închiderea secţiilor de votare deoarece voturile electronice pot fi în continuare modificate de votul pe hârtie în ziua alegerilor, notează dpa.
