Procurorii au apreciat că cei trei nu au săvârșit faptele "cu forma de vinovăție cerută de lege", Boc și Pogea când au aprobat trei memorandumuri întocmite și susținute spre aprobare de ministrul Videanu, iar Cioloș când a redactat și semnat o adresă în calitate de ministru al Agriculturii.
"Este de precizat că (...) s-a reținut în sarcina inculpatului Videanu Adriean că acesta ar fi determinat pe membrii Guvernului Boc Emil să adopte cele trei memorandumuri. (...) Termenul a determina trebuie reținut și interpretat în sensul că inculpatul Videanu Adriean a sugerat, a impulsionat, a folosit metode persuasive asupra membrii Guvernului (...). Această determinare a prezentat un procedeu mai amplu, în sensul că din partea inițiatorului memorandumului, respectiv ministrul economiei, s-au realizat mai multe activități în concret: a pregătit mapele ce conțineau forma tehnoredactată a actului (memorandumului) respectiv pentru fiecare membru al Guvernului, ca aceștia să-și însușească conținutul acestora, a susținut verbal pentru aprobare, dând asigurări/solicitând să adopte pe încredere prim-ministrului și miniștrilor că măsurile sunt verificate și sunt necesare industriei chimice și agriculturii din România și sunt imparțiale", se arată în rechizitoriu.
Ca probă în acest sens este invocată stenograma ședinței de Guvern din data de 18 martie 2009, când Adriean Videanu i-a rugat pe participanți să nu intre în detalii tehnice, asigurându-i însă că măsurile propuse sunt "măsuri efective și reale pentru sprijinirea economiei" care vor fi nediscriminatorii, subliniind că "toată lumea are de câștigat".
Procurorii mai menționează că Adriean Videanu a încercat, inițial, să paseze în sarcina Guvernului responsabilitatea pentru adoptarea celor trei memorandumuri.
"Este de precizat că, inițial, inculpatul Videanu Adriean, fie în cuprinsul memoriilor depuse, fie direct în declarația din luna martie 2016 când a dobândit calitatea de inculpat, a subliniat faptul că memorandumurile nu sunt acte ce aparțin Ministerului Economiei, ci Guvernului României, încercând astfel să 'paseze' răspunderea penală pe seama altor factori decizionali. Numai că, din cuprinsul probatoriului administrat în cauză, nu rezultă implicarea infracțională a niciunui alt semnatar al acestor Memorandumuri, respectiv Emil Boc, prim ministrul Guvernului României sau Gheorghe Pogea, ministrul finanțelor", se mai menționează în rechizitoriu.
Omul de afaceri Ioan Niculae, fostul ministru al Economiei Adriean Videanu și Viorel Palașcă, fost secretar de stat în același minister, au fost trimiși în judecată de DIICOT într-un dosar privind delapidarea Romgaz.
Potrivit unui comunicat al DIICOT, procurorii au dispus trimiterea în judecată a inculpaților Ioan Niculae, Marin Mirea, Dan-Victor Alesandru, Viorel Palașcă, Adrian Videanu, Ioana Apan, Alpar Kramer, Francisc Toth, Lucian Adrian Stancu, Marius Leonte Veza, Lucia Ionașcu și persoana juridică SC Interagro SA, pentru săvârșirea infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat, delapidare cu consecințe deosebit de grave în formă continuată și complicitate la delapidare cu consecințe deosebit de grave în formă continuată.
Conform DIICOT, membrii grupului infracțional organizat ar fi pus în practică aplicarea unei strategii pe termen lung pentru a obține o cantitate de gaze naturale (n.a. cele de valoarea discounturilor) de la partea civilă SNGN Romgaz SA fără ca acestea în fapt să fie plătite, sub disimularea că pentru gazele livrate au fost acordate discounturi. În concret, spun procurorii, mecanismul infracțional presupunea ca gazele naturale să fie însușite din patrimoniul părții civile de către persoanele cu funcții de conducere, ce au calitatea de subiecți activi respectiv de administratori, pentru altul: pentru societatea controlată de către liderul grupului respectiv Interagro SA.
Anchetatorii subliniază faptul că în domeniul gazelor naturale în perioada în care Adrian Videanu a fost ministru al economiei (n. decembrie 2008-octombrie 2010) a fost inițiată și aprobată în Guvern, Ordonanța de urgență numărul 54/2009, aprobată ulterior prin Legea nr. 332/2009 prin care s-a dispus ca livrarea gazelor naturale către consumatorii întreruptibili să se facă exclusiv din gazele naturale provenite din producție internă, al căror cost era cuprins între 1/4 și 1/3 din prețul gazelor naturale din import.
"Prin actele emise (atât ordine, memorandumuri), sub aparența legalității și opozabilității erga omnes, s-au creat modalități de realizare a scopului infracțional, acordându-se reduceri comerciale, precum și posibilitatea/dreptul de achiziționare de gaze naturale doar din producția internă la care a avut acces SC Interagro SA, aproape în mod necondiționat, fără îndeplinirea cumulativă și efectivă a condițiilor prevăzute în acestea", se mai precizează în comunicat.
Potrivit DIICOT, în urma cercetărilor efectuate în cauză s-a stabilit că prin acțiunile concertate ale membrilor grupului infracțional organizat, inculpata persoana juridică SC Interagro SA București, neîndeplinind în mod concret condițiile cumulative din ordinele și normativele emise la nivel ministerial sau încercând să creeze o aparență de legalitate privind îndeplinirea condițiilor, a prejudiciat partea civilă SC Romgaz SA cu suma totală de 282.630.330,49 lei reprezentată de gazele naturale de valoarea discounturilor", se mai precizează în comunicat. În cauză au fost instituite măsuri asiguratorii.
