"Despre diferența dintre cutremurele de suprafață (Oltenia) și cele de adâncime medie (Vrancea).
𝐒𝐞𝐢𝐬𝐦𝐮𝐥 𝐝𝐞 𝐦𝐚𝐢 𝐝𝐞𝐯𝐫𝐞𝐦𝐞 (14 februarie - n.r.) 𝐝𝐢𝐧 𝐎𝐥𝐭𝐞𝐧𝐢𝐚 ne demonstrează foarte vizibil cât de puternică poate fi mișcarea resimțită, chiar și în cazul unei magnitudini reduse, atunci când vorbim de un cutremur de suprafață.
Dacă ne-am obișnuit ca în urma un seism de 5,7 grade din zona Vrancea să ne întrebăm între noi dacă l-am simțit sau nu, fie că ne aflăm în București, Iași sau Constanța, vedem astăzi cum în Târgu Jiu același seism de 5,7 grade, dar de suprafață, a afectat considerabil anumite elemente de zidărie și a provocat mai multe pagube, iar în București abia a fost resimțit.
Cu alte cuvinte, un cutremur de 5,7 grade cu epicentrul în Vrancea este total diferit de unul de 5,7 în Oltenia/Banat. Deși în termeni de energie eliberată cele două sunt la fel, cantitatea de energie se răsfrânge pe arii diferite și se resimte altfel la suprafață", se arată în postarea făcută de specialiști.
Analiza vine la scurt timp după cutremurul care a avut loc, marți, în regiunea Oltenia, cu magnitudinea de 5,7 pe Richter.
Seismul a fost urmat de nu mai puțin de 19 replici, ultima înregistrată la ora 22:32 - cea mai semnificativă fiind de 4,2 pe Richter. Seismul de 5.7 pe Richter, mai mare decât cel de luni, s-a resimțit puternic în zona de vest, sud și centru, inclusiv în Brașov și Alba Iulia. Panica s-a instalat din nou printre oameni, care au fugit îngroziți din case și magazine și au rămas pe străzi, de teamă că locuințele nu sunt sigure.
Miercuri, cercetătorul Mircea Radulian a susținut că regiunea Oltenia va fi reclasificată drept zona seismică de risc după activitatea din ultimele două zile. Cutremurul din data de 14 februarie din Gorj este cel mai mare înregistrat în Oltenia în ultimii 200 de ani.
