Masurile fiscale ale Guvernului Ciolacu propun:
- Noi praguri de impozitare pentru microintreprinderi 1% pe cifra de afaceri pentru venituri de pana la 60.000 euro si pe an si de 3% daca aceste venituri depasesc suma de 60.000 euro
- Impozit de 1% pe cifra de afaceri pentru companiile cu afaceri de peste 50 de milioane de euro
- Impozit suplimentar de 2% pe cifra de afaceri pentru banci
- Scutirea de impozit pe venit in IT se mentine doar pentru venituri sub 10.000 lei,
- Angajatii din constructii, agricultura si industria alimentara vor plati asigurari de sanatate.
- Creste TVA-ul pentru anumite produse, alimentele cu zahar adaugat, alimentele bio, cresc accizele la tigari si alcool, taxa pe lux pentru persoanele fizice care detin imobile mai scumpe de 500.000 euro si masini mai scumpe de 75.000 euro
- Voucherele de vacanta vor fi majorate la valoarea de 1.600 lei, dar se va plati contributia de asigurari de sanatate de 10% si se vor acorda doar persoanelor cu venituri nete sub o sub 8.000 lei.
- Veniturile a caror sursa nu poate fi dovedita se impoziteaza, cu 70%
Cu toate acestea, Dăianu consideră că atfel de măsuri nu vor reuși să echilibreze bugetul în mod eficient:
„Cine citeste cu atentie ce am am declarat ieri va vedea ca este vorba despre o constatare a noastra, a Consiliului Fiscal si anume nu mai putem amana luarea unor masuri de ordin fiscal si totodata sa incercam sa restrangem unele cheltuieli, pentru ca deficitul bugetar al Romaniei, nu conjunctural, deci deficitul pe care noi consideram structural este foarte mare si nu putem sa continuam cu asemenea deficite.
Cine-si imagineaza ca pietele financiare vor finanta la nesfarsit asemenea deficit se inseala amarnic. Aceasta aceasta este, daca vreti, constatarea principala a noastra si am spus ca, desi acest pachet de masuri este controversat si se poate discuta cat de potrivite sunt unele dintre masuri, fapt este ca s-a incercat sa oprim tendinta de crestere a deficitului.
Dupa evaluarile noastre cele mai recente, daca nu s-ar lua unele masuri in acest an, deficitul ar fi ca cel de anul trecut, ceea ce este foarte rau. De aceea, ce poate sa faca Guvernul in lunile acestea, pana la finele anului, este de a limita unele cheltuieli.
Pachetul se va simti in 2024. Si ce am subliniat eu ieri, este ca acest pachet de masuri va duce deficitul, fara insa a lua in considerare impactul reformei pensiilor. Nu ma refer la pensiile speciale, ci la reforma pensiilor in general. Si pensiile speciale ar trebui sa fie reformate, dar avem nevoie si de o reforma a pensiilor
Fara a lua in considerare impactul reformei pensiilor, deficitul anul viitor ar situat tot in jur de 5% din produsul intern brut, adica am ramane inca departe de tinta de deficit de 3% din produsul intern brut.
Eu as mai adauga ceva, pentru ca nu contenesc ca sa subliniez acest aspect, si anume cine-si imagineaza ca a diminua deficitul bugetar poate fi insotit nu de costuri, adica de, sa ma feresc sa spun o suferinta, dar de un impact negativ asupra activitatii economice si asupra veniturilor oamenilor afacerilor, se inseala amarnic. Nu se poate altfel. Nu se poate.” a spus Daniel Dăianu.
„Cifrele reci” care spun adevărul dur despre bonitatea financiară a țării
„Avem deficite si externe mari, ceea ce inseamna ca ne finanteaza cineva din afara. Deci nu numai bancile din interior ne finanteaza. Aceasta este situatia. Acestea sunt cifre reci, seci, dar ele transmit un mesaj. Ce sa facem? Fiecare in Romania vrea sa nu fie afectat de efortul acesta de a reduce deficitul bugetar. Deci toti toti se considera intr-un fel, indispensabil, special in ceea ce priveste tratamentul fiscal. Nu se poate asa ceva.
Si o spun cu parere de rau. Nu sunt un om cinic, nu am pozitii de tip, sa spunem, libertariene, care considera ca piata rezolva lucrurile: “Cine nu are ce sa manance, sa moara, cine nu poate sa-si ia medicamente, sa moara”. Nu, nu fac parte din categoria aceasta de de analisti, insa trebuie sa avem in vedere bonitatea financiara a acestei tari.
Pachetul acesta de masuri in ansamblu este un pas in directia cea buna. El putea sa fie poate mai bun, atat s-a putut in momentul de fata, desi unele masuri pot sa fie considerate mai mult sau mai putin optime.
Noi spunem insa ca nu este suficient, si o spun cu toata responsabilitatea. As spune ca nu pot sa nu ma gandesc ca atunci cand vin cu un asemenea mesaj, cand colegii mei din Consiliul Fiscal ma insotesc cu mesaje similare, inteleg ca este foarte dificil si este un mesaj urat as spune, pentru ca avem o situatie exploziva in Orientul Mijlociu, avem razboi in Ucraina, sunt oameni care o duc foarte greu, utilitatile sunt mai scumpe, alimente de baza sunt mai scumpe, chiar daca exista aceasta limitare introdusa de guvern la preturile alimentelor de baza.
Traim vremuri cenusii si as mai spune ceva. In pofida disputelor politice, unei atmosfere foarte inflamate, trebuie sa strangem randurile. Daca acasa vedem ce se intampla prin alte parti, daca acasa ne vom sfasia intre noi si nu vom reusi totusi sa ajungem la compromisuri care sa apere bonitatea financiara a Romaniei, va fi rau.
Mesaj dur de la președintele Consiliului Fiscal: Nu ai cum să elimini banii cash!
Ne vor corecta pietele cu consecinte mult mai grele pentru populatie decat efectele unui pachet de masuri fiscale.
Regret ca trebuie sa transmit acest mesaj ca nu se termina acest pachet fiscal, nu este decat un pas directia cea necesar”, a mai spus președintele Consiliului Fiscal.
Unde ar trebui apasat mai tare pentru echilibrarea bugetului si cum ar trebui facut acest lucru
„Noi, acum mai bine de un an, am elaborat un studiu impreuna cu colegi de-ai nostri din mediul academic, analisti foarte seriosi si am spus cam asa: deficite mari nu pot fi continuate, trebuie sa fie luate masuri pentru a evita cresteri de taxe si impozite, ar fi foarte bine sa se elimine toate portitele, exceptarile, un regim fiscal care privilegeaza pe multi si nu ma refer atat la afaceri ci la veniturile unor persoane.
Ar trebui totodata, daca se poate, sa amelioram colectarea. Am mai spus ceva in acest studiu asa cum spunem de mai mult timp, de vreo doi-trei ani, ca nu se poate realiza corectia deficitului bugetar, deficitului bugetar numai pe partea de cheltuieli. Este o fantezie. Cei care intretin acest mic de fapt sunt sunt economisti care de fapt nu-si onoreaza calitatea pe care au si nu-si onoreaza breasla profesionala. Nu putem sa realizam aceasta corectie numai taind cheltuieli. Ce inseamna cheltuielile? Inseamna salarii, inseamna pensii, inseamna cheltuieli de capital, investitii si achizitii de bunuri si servicii.
Pe pensii nu te poti sa atinge, nici nu-i corect sa te atingi. Poti umbla la volumul, sa spunem, cuantumul de salarii, cuantumul valoric al salariilor si acolo se pot restrange unele cheltuieli.
Anunțul așteptat de sute de mii de bucureșteni: Preţul gigacaloriei rămâne plafonat
Dar sa-ti imaginezi ca poti sa faci corectia pe seama salariilor bugetarilor este o ineptie. Poti sa umbli la cheltuielile de capital, intr-adevar, si se va recurge, cred, in acest an, la reducere de cheltuieli de capital, la bunuri si servicii.
Dupa mine, iar este o fantezie, pentru ca vedeti ce se intampla? Avem servicii de baza ale populatiei, de la ce inseamna pompieri, ce inseamna interventii in combaterea consumului de droguri, ce inseamna ordinea publica unde nu sunt fonduri suficiente. Trebuie sa fie mai multe, eficiente, ca uneori se risipesc resurse.
Dar repet, nu se poate face corectia numai pe partea de de cheltuieli. Dvs. ati contrapus sectorul bugetar, sectorului de afaceri, mediului mediului de afaceri. In mediul de afaceri sunt numeroase entitati care de fapt optimizeaza fiscal, isi iau salariile pe microintreprinderi sau prin PFA-uri. Este o constatare nu numai a noastra, a Consiliului Fiscal, este o constatare a Fondului Monetar, a Bancii Mondiale.
In Romania avem nevoie sa ne debarasam de ipocrizie, sa fim mai onesti si sa fim corecti. Nu este normal ca unii sa plateasca pentru ca nu au ce sa faca pentru ca ei nu pot optimiza fiscal, in timp ce altii, prin presiuni asupra guvernului, prin presiuni asupra modului in care se elaboreaza politica publica, politica fiscala sa beneficieze, practic sa reuseasca sa extraga rente”, a mai spus Daniel Dăianu.
Felul în care hoția din România afectează bugetul de stat
„Trebuie sa ajungem la un regim fiscal cat mai echitabil si inca ceva: Sa avem in vedere sub ce vremuri traim. Inca noi nu am fost, nu ne-am confruntat cu ceea ce vedem ca s-a intamplat in aceasta vara in in Grecia, ce se intampla in alte tari, schimbarile de clima, tranzitia energetica, care este foarte, foarte dificila. Putem sa avem calamitati naturale, Romania sa fie afectata. Statului i se va cere sa intervina. Cu ce sa intervina statul? In permanenta se spune statul Romania este obez. Trebuie sa reducem statul, sa reducem statul, deci sa nu mai avem atunci nici pompieri, sa nu mai avem nici politie, sa nu avem armata, ca trebuie sa luptam impotriva hotiei, ca cei care transporta sute de mii de lei, daca nu milioane in valize si le muta dintr-un portbagaj intr-altul.
Aceasta arata dimensiune economiei subterane, hotia din Romania, faptul ca bugetul public nu beneficiaza de acest sector ilegal, de sectorul informal, care face ca sa fie privat bugetul public de venituri esentiale.
Deci, haideti sa fim mai sinceri, mai corecti, mai lipsiti de ipocrizie in Romania. Eu inteleg dorinta fiecarei persoane de a castiga cat mai mult. Inteleg acest lucru si intreprinderi care poate duc foarte dificil, dar cer si cercurilor de afaceri, ele sa fie trepte in gandire si atunci cand observa ca ceva este stramb, sa intervina.
Asta este situatia Romaniei in momentul de fata si, repet, este un pas intr-o directie buna. Nu inseamna ca tot ce este in acest pachet trebuie sa se aduca elogii fiecarei, masuri. Dar pachetul acesta nu este suficient si nu spune numai Consiliul Fiscal. Economisti onesti isi dau seama de asa ceva”, a mai spus președintele Consiliului Fiscal.
Mihai Daraban: România și Turcia trebuie să conlucreze la revitalizarea traficului pe Dunăre
