Pensiile ar fi trebuit să crească cu 40 la sută de la 1 septembrie 2020, potrivit unei legi adoptate în guvernarea PSD, dar criza economică determinată de pandemie a făcut imposibilă această creștere.
1 septembrie a venit totuși cu o veste bună pentru cei aproape 5 milioane de pensionari, dar și pentru însoțitorii persoanelor cu invaliditate: punctul de pensie a crescut cu 14%. De la 1.265 de lei, la 1.442 lei, adică o creștere, în medie, de 200 de lei. Pensia minimă a crescut însă cu doar 96 de lei, de la 704 la 800 lei.
Inechitățile din sistem au rămas. Pensionarii spun că, după noua majorare, au crescut și mai mult diferențele dintre seniorii cu venituri mici și cei cu venituri mari. La o pensie de 1.000 de lei, majorarea a fost de 140 de lei. În schimb, cei care aveau 5.000 de lei primesc în plus 700 de lei.
De la 1 septembrie s-a dublat și numărul pensionarilor care încasează mai mult de 5.000 de lei lunar. În plus, potrivit Casei Naționale de Pensii, peste 1.2 milioane de români, din cei aproape 4,7 milioane de pensionari, au primit în septembrie o pensie mai mare de două mii de lei. Rămân astfel foarte mulți vârstnici cu pensii care nu depășesc 800 de lei. Ceea ce duce la o discrepanță și mai mare între veniturile pensionarilor.
În România cea mai mare pensie a depășit 78.000 de lei și o încasează un fost procuror. O astfel de pensie specială echivalează cu peste o sută de pensii minime. La polul opus, 900.000 de români primesc o pensie de 800 lei. Din această sumă sunt nevoiți să trăiască aproape un milion de români, în contextul în care o singură persoană cu pensie specială câștigă echivalentul pensiei lunare pentru o sută dintre ei.
Astfel, după zeci de ani de muncă, statul nu le oferă acestora decât o viață de mizerie. Și aici se ridică întrebarea firească: cu ce sunt acești pensionari mai prejos decât cei care primesc zeci de mii de lei în fiecare lună din pensii speciale?
