„Ştiţi minciuna extremiştilor cum că România plăteşte cel mai scump curent şi gaz din Europa? Şi că, vezi Doamne, ce bine ar fi fost să apelăm şi noi la gazul ieftin rusesc?! Ei bine, au sosit noile date Eurostat şi confirmă un adevăr valabil încă de când am preluat ministerul energiei: românii plătesc al patrulea cel mai ieftin gaz şi al cincilea cea mai ieftină energie electrică dintre toate statele membre ale Uniunii Europene!
Decizia de plafonare a preţurilor la energie a permis menţinerea costurilor sub control pentru milioane de români. A fost o decizie bună. Fără această intervenţie, impactul asupra gospodăriilor ar fi fost mult mai greu de suportat. În continuare, obiectivul nostru este de a proteja românii şi companiile româneşti prin preţuri cât mai mici la facturi. Totodată, facem ceea ce trebuie pentru ca, în viitorul cât mai apropiat, preţurile la energie să depindă exclusiv de noi. Acesta este adevăratul suveranism energetic: creşterea şi diversificarea capacităţilor de producţie aici, acasă, în România. Prin noi înşine, nu dependenţi de alţii!”, a scris sâmbătă pe Facebook, Sebastian Burduja.
În opinia sa, în ultimele decenii (2009-2022), România a închis capacităţi de producţie de peste 7.000 MW, echivalentul a zece reactoare nucleare de la Cernavodă. „Trebuie să înţelegem cu toţii amploarea pierderilor pentru sistemul energetic naţional şi eforturile pe care noi le depunem de mai bine de un an şi jumătate pentru a recupera terenul”, a subliniat ministrul.
Potrivit sursei citate, anul trecut au fost puse în funcţiune capacităţi de peste 1.200 MW, „record pentru ultimul deceniu în România”, iar în 2023 s-a atins 619 MW. Astfel, în ultimii doi ani s-a conectat la sistemul energetic naţional o capacitate totală mai mare decât în toată perioada 2014-2022.
„Ce înseamnă fiecare MW nou intrat în sistem? Şansa românilor şi companiilor româneşti să aibă facturi mai mici. Deci un trai mai bun şi mai multă dezvoltare, locuri de muncă şi competitivitate pentru economia românească. Avem în derulare investiţii de 14 miliarde de euro, bani nerambursabili, iar obiectivul ambiţios pentru acest an este de a pune în funcţiune capacităţi de producţie de 2400 MW, dublu faţă de anul trecut! Dacă totul merge bine, vom stabili un nou record după 2012 (3.476 MW), cel mai bun an de după 1989. Avem în lucru în stadiu avansat proiecte precum Iernut, Mintia, Răstoliţa, dar şi noi iniţiative pe zonele de energie eoliană, solară şi soluţii de stocare. Vă voi ţine la curent cu toate aceste evoluţii”, a adăugat şeful de la Energie.
Burduja a mai scris pe reţeaua de socializare că aceste investiţii reprezintă nu doar un răspuns la nevoile imediate ale ţării noastre, ci şi un semnal clar privind determinarea de ne consolida poziţia de lider în domeniul energiei, „asigurându-ne securitatea şi independenţa energetică, dar mai ales preţuri mai mici pentru România şi pentru Europa”.
