În prezent, numărul total de profesori încadrați în sistem depășește 200.000. Dintre aceștia, 4.811 sunt cadre didactice fără pregătire de specialitate.
La nivel național, cei mai mulți profesori fără pregătire se află în București. Numărul acestora este de 244.
Larisa Gojnete, inspector școlar pentru comunicare instituțională la Inspectoratul Școlar al Municipiul București (ISMB), explică faptul că profesorii fără pregătire sunt acele cadre didactice care nu au pregătire de specialitate în disciplina predată.
„Vorbim de cadrele didactice care sunt încadrate pe o perioadă determinată de un an – nu sunt titulari în sistem: cadrele didactice care au studii superioare, dar care predau altă disciplină decât cea conform studiilor absolvite, studenții în curs de calificare și absolvenții cu diplomă de Bacalaureat”, a precizat, pentru Europa Liberă, Larisa Gojnete.
Metoda prin care sunt pregătiți profesorii
Expertul în educație Mircea Miclea susține că ar trebui schimbat modul în care sunt pregătiți profesorii, deoarece este inadecvat contextului actual. Una dintre soluții ar fi ca masteratul didactic să reprezinte o condiție obligatorie pentru intrarea în sistem, lucru care apare și în proiectul „România Educată”.
„Pregătirea inițială a cadrelor didactice este realizată printr-o metodă care dăinuiește de pe vremea lui Ceaușescu. Ar trebui să se treacă la masteratul didactic, așa cum este specificat în Legea Educației din 2011, și așa cum ne arată toate bunele practici din toate țările care obțin performanțe superioare la testele PISA”, a transmis Mircea Miclea.
Specialistul în educație afirmă că este nevoie de cadre didactice bine pregătite pentru a putea face față complexității sistemului de învățământ românesc, „în care trebuie să incluzi elevi cu nevoi speciale, și să fii flexibil la schimbarea de mentalitate, care este evidentă la această nouă generație, așa-numiții nativi digitali”.
Pe de altă parte, Mircea Miclea sublinază faptul că în România există profesori foarte buni datorită competențelor proprii și a dorinței lor de a învăța în permanență, și nu datorită modului de pregătire, care se realizează, din păcate, „într-un sistem prost”.
Salarizarea profesorilor
Marius Nistor, liderul Federaţiei Sindicatelor din Educaţie „Spiru Haret”, afirmă că salarizarea în învățământul de stat ar fi una dintre cauzele pentru care mulți absolvenți de studii superioare, în domeniul educațional, fie aleg să predea în învățământul privat, fie se orientează către alte meserii sau profesii, mai bine plătite. Acest lucru explică faptul că există și cadre didactice „fără pregătire” în învățământul preuniversitar.
Liderul de sindicat, Marius Nistor, susține că salariile profesorilor ar trebui să crească pentru a atrage cadrele didactice calificate: „E greu să crezi că în sistemul de stat se vor înghesui colegii noștri pentru a ocupa astfel de funcții. Iar cei care vin, stau puțin și pleacă”.
Acesta adaugă faptul că salarizarea în sistemul educației se află aproape pe ultimul loc în ierarhia salariilor din România și că o mare parte din funcționarii publici sau cei cu studii medii sunt mult mai bine plătiți decât cadrele didactice cu studii superioare de lungă durată.
„Cu 2.300 de lei – salariul unui debutant cu studii superioare – nu reușești să atragi pe nimeni, au alte oportunități în alte domenii de activitate. Și dacă e să ne raportăm și la cei din învățământul privat, acolo salariile sunt de la 800 până la 1.000 de euro”, a precizat Marius Nistor.
Liderul de sindicat este de părere că normativele cu privire la salarizarea profesorilor nu ar reprezenta o prioritate pentru statul român.
„Statul român prorogă, de la un an la altul, toate acele normative care ar fi permis intrarea în vigoare, în totalitate, a Legii 153. Ceea ce trebuie înțeles este că toți coeficienții pe baza cărora sunt plătiți salariații din sistem ar trebui să crească”, mai adăugat Marius Nistor.
