Dacă au loc în spaţiul public, ele pot fi nu numai penibile, dar şi nocive. M-a surprins un articol politic al unui respectat analist economic, de acum două zile.
Cu ani în urmă era un jurnalist incisiv, dar corect. Intrat, Dumnezeu ştie de ce, în campanie electorală este acum un furibund acuzator. Se declară înfiorat de ideea conform căreia criza este rezultatul intervenţionismului guvernamental. Afirmaţia rimează foarte bine cu retorica socialistă. Speculanţii ar fi de vină pentru dezastrul financiar.
Criza a luat prin surprindere guvernele. Nu este întâmplător. Dinozaurii reacţionau la mult timp după ce animăluţe mai sprintene le înfulecau coada. Ea a fost totuşi anticipată de economişti precum Nouriel Roubini, un excentric neluat în serios acum câţiva ani sau Peter Schiff, insistent în a arăta că statul este autorul nenorocirii.