Dacă totul merge bine, instrumentele de pe Peregrine vor măsura nivelurile de radiație, nivelul de existență al apei de suprafață și subterană, câmpul magnetic și stratul extrem de subțire de gaz numit exosferă. Se așteaptă ca noile informații să ajute la minimizarea riscurilor și să valorifice resursele naturale ale lunii atunci când oamenii vor ajunge pe suprafața ei.
Misiunea va analiza compoziția exosferei lunare și va monitoriza modul în care aceasta se schimbă pe parcursul celor aproximativ opt zile pământești în care Pregrine 1 va funcționa. Cercetătorii NASA speră să vadă efectul ciclurilor naturale, cum ar fi variațiile de temperatură de la 100C la -100C și activitățile proprii ale rachetei.
Ca o resursă potențială pentru misiuni viitoare, apa este o moleculă cheie de găsit. Misiunea poate dezvălui modul în care moleculele de apă sunt eliberate de la suprafață în timpul zilei și prinse din nou noaptea, aducând date noi cu referire la circulația apei lunare.
Misiunea urmează să dureze aproape două luni. Dacă lansarea are succes, Peregrine 1 va trece printr-o perioadă de orbitare a Pământului, apoi va ajunge pe Lună și apoi va coborî și ateriza în Sinus Viscositatis.
Cu toate acestea, nu este foarte sigur că va ajunge acolo. CEO-ul Astrobotic, John Thornton, unul dintre oamenii care au construit Peregrine, a declarat pentru CNN săptămâna trecută: „Este într-adevăr ca o șansă de 50 la 50 de a da un șut direct în poartă – și este vorba mai mult despre succesul industriei, nu despre o misiune anume”.
