Regele Mihai. Consiliul Regal a anunțat că regele urmează un tratament complex și solicitant, care îl împiedică să apară în public, și va petrece, de aici înainte, o perioadă de refacere.
Regele Mihai. Pe site-ul Casei Regale a fost postat şi mesajul Regelui, în care anunţă că se retrage:
Regele Mihai. ”În ultimele săptămâni, am primit vestea unui serios diagnostic medical. Această situație vine în anul în care Familia și Țara sărbătoresc 150 de ani de la fondarea dinastiei și a Statului Român modern. Sunt sigur că fiica mea, Margareta, Custodele Coroanei, va găsi înțelepciunea și forța de a mă reprezenta și de a duce la îndeplinire toate acțiunile mele publice. Am cerut Consiliului Regal să-și continue menirea și să prezinte sfatul său Custodelui Coroanei”, a transmis Regele Mihai I.
Regele Mihai. Consiliul Regal menționează că s-a întrunit în a cincea sesiune, marți 1 și miercuri 2 martie 2016, la cererea Majestății Sale, la Morges, în Elveția și a luat notă de starea de sănătate a regelui.
Klaus Iohannis, prima reacţie după ce Regele Mihai a fost diagnosticat cu leucemie
Regele Mihai. Regele Mihai I a devenit rege la 6 ani, însă doar pentru scurt timp. A urcat din nou pe tron la 18 ani, dar nici atunci nu a stat prea mult pentru că au venit la putere comuniştii. Gonit din propria ţară, Regele Mihai a fost nevoit să îşi părăsească poporul şi să trăiască pe meleaguri străine. Nici după căderea comunismului fostului suveran nu i-a fost mai uşor să revină în România. Primul care i-a refuzat acest drept a fost preşedintele Ion Iliescu.
Regele Mihai. La doar 6 ani Mihai devine rege, după moartea bunicul său regele Ferdinand, însă doar pentru trei ani. Până la vârsta de 18 ani tronul este ocupat de tatăl său, Carol al II-lea. La vârsta majoratului, într-o Europă prinsă în război, Mihai este numit rege fără aprobarea parlamentului.
Regele Mihai. De fapt, puterea executivă se afla în mâinile mareşalului Antonescu. Acesta intră în război alături de Germania, fără ştirea regelui Mihai. După executarea lui Antonescu, tânărul suveran rămâne singur în faţa comuniştilor, iar guvernul Petru Groza îi cere să abdice, în decembrie 1947.
Prima reacţie a Principelui Nicolae, după ce Regele Mihai a fost diagnosticat cu leucemie
Cu pistolul pe masă, regele este ameninţat că dacă nu renunţă la tron o mie de studenţi aflaţi în închisoare, pentru că participase la un miting pro-monarhie, vor fi executaţi. Regele Mihai îşi pierde şi cetăţenia română, iar în perioada comunistă îi este interzis să revină în ţară.
Regele Mihai. Regele Mihai, relație complicată cu autoritățile de la București
Regele Mihai. După 1990, fostul Suveran al României a avut o relaţie destul de tensionată cu noile autorităţi de la Bucureşti. În decembrie 1990, Regelui i se permite să intre în România. Când ajunge în ţară autorităţile organizează o ambuscadă pe autostrada Bucureşti – Piteşti, iar fostul suveran este ridicat de poliţie şi dus la Aeroportul Otopeni, de unde este expulzat. Mai revine în România în primăvara anului 1992, unde este întâmpinat de milioane de români, care îl aclamă.
Regele Mihai. Speriată de popularitatea Regelui, puterea de la Bucureşti îi interzice acestuia să mai revină în ţară. Mai mult, Ion Iliescu propune o lege prin care să se interzică pe viaţă intrarea în ţară a familiei regale. Ulterior, fostul suveran îşi recapătă cetăţenia română, sub preşedinţia lui Emil Constantinescu. Regele Mihai revine definitiv în ţară în 2001.
Principesa Margareta preia prerogativele Casei Regale
Regele Mihai. Principesa Margareta, Custodele Coroanei, după ce Regele Mihai a anunţat astăzi că se va retrage din viaţa publică, s-a născut la Lausanne, în Elveţia, pe 26 martie 1949. Este prima fiica a Majestăţilor Lor Regele Mihai I şi Regina Ana ai României. Alteţa Sa Regală este licenţiată în Sociologie, Ştiinţe Politice şi Drept Internaţional a Universităţii din Edinburgh, Scoţia.
Regele Mihai. Principesa Margareta a fost implicată, înainte de 1989, în proiecte ale Organizaţiei pentru Alimentaţie şi Agricultură din cadrul Naţiunilor Unite şi al Fondului Internaţional pentru Dezvoltarea Agriculturii (IFAD).
În august 1989, când devenea evident că ceva avea să se schimbe în sfarşit în Europa de Est, Principesa Margareta părăseşte Organizaţia Naţiunilor Unite pentru a se dărui cauzei României.
Pricipesa Margareta sosește în țară pe 18 ianuarie 1990. În acelaşi an înfiinţează, împreună cu tatăl său, Regele Mihai, Fundaţia Principesa Margareta a României, dedicată sprijinirii bătrânilor şi tinerilor aflaţi în dificultăţi fizice sau materiale.
Regele Mihai. Pricipesa Margareta a însoţit pe Regele Mihai în turneele susţinute în 1997 şi 2002 pentru sprijinirea aderării României la NATO şi Uniunea Europeană, conform informaţiilor publicate pe site-ul Casei Regale.
Principesa Moștenitoare şi Principele Radu s-au căsătorit la 21 septembrie 1996. Din 2001, locuiesc la Palatul Elisabeta din Bucureşti.
Regele Mihai. Principesa Moștenitoare este decorată cu Marea Cruce a Ordinului Carol I (1996), Marea Cruce a Ordinului Coroana României (2011), Marea Cruce a Ordinului de Malta (2003), Cavaler al “Legiunii de Onoare” a Republicii Franceze (2009) şi Marea Cruce a Ordinului Sfânta Isabel a Portugaliei (2012).
Pricipesa Margareta este Doctor Honoris Causa al Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară Timișoara și al Universității din Pitești.
Regele Mihai. Principesa Moștenitoare este președintele Societății Naționale de Cruce Roșie din România, preşedintele “Asociaţiei pentru Dezvoltare Durabilă Săvârşin” (care are ca scop crearea unui model de dezvoltare rurală şi de atragere a investiţiilor străine) al şi preşedintele de onoare al “Fundaţiei Atletismul Românesc”.
Regele Mihai. Din iunie 2005, în Bucureşti funcționează Şcoala gimnazială “Principesa Margareta”.
Regele Mihai: istoria fabuloasă a unui suveran
Regele Mihai a devenit rege la 6 ani, însă doar pentru scurt timp. A urcat din nou pe tron la 18 ani, dar nici atunci nu a stat prea mult pentru că au venit la putere comuniştii. Gonit din propria ţară, Regele Mihai a fost nevoit să îşi părăsească poporul şi să trăiască pe meleaguri străine. Nici după căderea comunismului fostului suveran nu i-a fost mai uşor să revină în România. Primul care i-a refuzat acest drept a fost preşedintele Ion Iliescu.
Regele Mihai I. La doar 6 ani Mihai devine rege, după moartea bunicul său regele Ferdinand, însă doar pentru trei ani. Până la vârsta de 18 ani tronul este ocupat de tatăl său, Carol al II-lea. La vârsta majoratului, într-o Europă prinsă în război, Mihai este numit rege fără aprobarea parlamentului.
Regele Mihai. De fapt, puterea executivă se afla în mâinile mareşalului Antonescu. Acesta intră în război alături de Germania, fără ştirea regelui Mihai. După executarea lui Antonescu, tânărul suveran rămâne singur în faţa comuniştilor, iar guvernul Petru Groza îi cere să abdice, în decembrie 1947.
Regele Mihai I, ultima fotografie postată pe Facebook. Alături de cine apare Majestatea Sa
Cu pistolul pe masă, regele este ameninţat că dacă nu renunţă la tron o mie de studenţi aflaţi în închisoare, pentru că participase la un miting pro-monarhie, vor fi executaţi. Regele Mihai îşi pierde şi cetăţenia română, iar în perioada comunistă îi este interzis să revină în ţară.
Regele Mihai, relație complicată cu autoritățile de la București
Regele Mihai. După 1990, fostul Suveran al României a avut o relaţie destul de tensionată cu noile autorităţi de la Bucureşti. În decembrie 1990, Regelui i se permite să intre în România. Când ajunge în ţară autorităţile organizează o ambuscadă pe autostrada Bucureşti – Piteşti, iar fostul suveran este ridicat de poliţie şi dus la Aeroportul Otopeni, de unde este expulzat. Mai revine în România în primăvara anului 1992, unde este întâmpinat de milioane de români, care îl aclamă.
Regele Mihai. Speriată de popularitatea Regelui, puterea de la Bucureşti îi interzice acestuia să mai revină în ţară. Mai mult, Ion Iliescu propune o lege prin care să se interzică pe viaţă intrarea în ţară a familiei regale. Ulterior, fostul suveran îşi recapătă cetăţenia română, sub preşedinţia lui Emil Constantinescu. Regele Mihai revine definitiv în ţară în 2001.
Regele Mihai. Căsătoria cu Principesa Ana
Regele Mihai. Principesa Ana de Bourbon-Parma s-a născut la 18 septembrie 1923, la Paris. Este fiica Principelui René de Bourbon-Parma și a Principesei Margareta a Danemarcei. Principesa Ana a copilărit in Franta.
Regele Mihai. Începand cu anul 1939, după izbucnirea razboiului, și-a urmat familia în Spania și în Statele Unite ale Americii, unde a urmat o școala de arta, la New York. În paralel, pentru a-și putea câștiga existența, a lucrat ca vânzatoare la magazinul universal Macy's.
Regele Mihai. În 1943, Principesa Ana s-a înrolat ca voluntar în armata franceză. A fost, împreună cu regimentul ei, în Algeria, Maroc, Italia, Luxemburg ăi Germania, până la sfîrșitul ostilităților. A primit "Crucea de Razboi" a Franței.
Regele Mihai. Principesa Ana l-a cunoscut pe Regele Mihai I al Romaniei la Londra. Dupa doar o saptamană, Regele i-a cerut mana. S-au căsătorit la 10 iunie 1948, la Atena.
Regele Mihai, o viaţă extraordinară! Cele mai frumoase fotografii de colecţie
Interviuri de colecție cu Regele Mihai. Regele Mihai, ultimul discurs în Parlament: Coroana Regală nu este un simbol al trecutului!
Redăm ultimul discurs susținut de Regele Mihai I în Parlament:
"Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi, sunt mai bine de 60 de ani de când m-am adresat ultima oară naţiunii de la tribuna Parlamentului. Am primit cu bucurie şi cu speranţă invitaţia. Prima noastră datorie este să ne amintim de toţi cei care au murit pentru independenţa noastră în toate războaiele pe care a trebuit să le ducem şi în decembrie 1989. Nu putem avea viitor fără a respecta trecutul. Oamenii călătoresc şi încearcă să îşi consolideze familia şi viaţa spre binele generaţiilor viitoare. România a evoluat mult în ultimele două decenii. Drumul nostru ireversibil către UE şi NATO nu ar fi fost posibil fără acţiunea pentru libertate şi democraţie a legislativului românesc din 1989.
Politica poate aduce prejudicii cetăţeanului dacă este aplicată în dispreţul legii. Multe domenii din viaţa românească gospodărite competent şi liber au reuşit să meargă mai departe în ciuda crizei economice.
Sunt mâhnit că după două decenii de revenire a democraţiei oamenii bătrâni şi bolnavi sunt nevoiţi să treacă prin situaţii înjositoare. România are nevoie de infrastructură. Agricultura nu este un domeniu al trecutului istoric, ci al viitorului. Şcoala este şi va fi o piatră de temelie a facultăţii.
Alături de familia noastră, vom susţine interesele fundamentale ale României: continuitate şi tradiţiile ţării noastre.
Coroana Regală nu este un simbol al trecutului, ci o reprezentare unică a independenţei. Coroana este o reprezentare a statului în continuitatea lui istorică.
Instituţiile democratice nu sunt guvernate doar de legi şi de etică. Simţul datoriei, iubirea de ţară şi competenţa sunt criteriile principale ale vieţii publice. Aveţi încredere în democraţie, în rostul instituţiilor şi în regulile lor! Lumea de mâine nu poate exista fără morală, fără credinţă şi fără memorie. Cinismul, interesul îngust şi laşitatea nu trebuie să ne ocupe viaţa. România a mers mai departe prin idealurile marilor oameni ai istoriei noastre, servite responsabil şi generos.
În 1989 în ajutorul României s-au ridicat voci cu autoritate venind de pe toate meridianele globului. Ele s-au adăugat sacrificiului tinerilor de a înlătura o tiranie cu efect distrugător asupra fiinţei naţiunii. A sosit momentul, după douăzeci de ani, să avem un comportament public rupt complet şi definitiv de năravurile trecutului. Demagogia, disimularea, egoismul primitiv, agăţarea de putere şi bunul plac nu au ce căuta în instituţiile româneşti ale anului 2011. Ele aduc prea mult aminte de anii dinainte de 1989.
Am servit naţiunea română de-a lungul unei vieţi lungi şi pline de evenimente, multe nefericite. După 84 de ani de când am devenit rege pot spune că cele mai importante lucruri de dobândit după libertate şi democraţie sunt şi demnitatea. Democraţia trebuie să îmbogăţească arta cârmuirii, nu să o sărăcească. România, ca şi toate ţările din Europa, are nevoie de cârmuitori respectaţi şi pricepuţi. Nu trebuie niciodată uitaţi românii şi pământurile româneşti care ne-au fost luate, ca urmare a împărţirilor Europei în sfere de influenţă. Este dreptul lor să decidă dacă vor să trăiască în ţara noastră sau dacă vor să rămână separaţi.
Jurământul meu a fost făcut şi continuă să fie valabil pentru toţi românii. Ei sunt toţi parte a naţiunii noastre şi aşa vor rămâne totdeauna.
Stă doar în puterea nostră să facem ţara statornică, prosperă şi admirată în lume. Nu văd România de astăzi ca pe o moşternire de la părinţi, ci ca pe o ţară luată cu împrumut de la copiii noştri", declara, pe 25 octombrie 2011, Regele Mihai I.
Discursul a avut loc cu ocazia celei de-a 90-a aniversări a Regelui Mihai I.
Preşedintele Iohannis: Am primit cu îngrijorare vestea deteriorării stării de sănătate a Majestăţii Sale Regelui Mihai
Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat miercuri că a primit "cu îngrijorare" vestea despre starea de sănătate a Regelui Mihai şi a afirmat că îşi doreşte ca Majestatea Sa "să aibă puterea să treacă peste aceste momente dificile".
"Am primit cu îngrijorare vestea deteriorării stării de sănătate a Majestăţii Sale Regelui Mihai. Îmi doresc ca Regele să aibă puterea să treacă peste aceste momente dificile şi îmi exprim nădejdea că Familia Regală va rămâne şi pe viitor acelaşi reper deosebit de speranţă şi solidaritate. Este important ca, mai ales în aceste clipe grele, să nu uităm exemplul vrednic de curaj şi dăruire pus în slujba naţiunii de către Majestatea Sa Regele încă din 1927", a scris şeful statului pe Facebook.
Regele Mihai. Problema succesiunii la tron
Regele Mihai. Succesiunea la tron a fost principala problemă a Casei Regale din România! Încă de la întoarcerea în ţară a Regelui Mihai, foarte mulţi s-au întrebat cine îi va urma, pentru că, de-a lungul timpului, Casa Regală a României a aplicat legea salică - o tradiţie care exclude femeile de la tron. Iar Majestatea Sa are cinci fete, dar niciun băiat. De-a lungul ultimilor 26 de ani, s-a dovedit că alegerea unui descendent este extrem de dificilă.
Regele Mihai. În 1990, chiar în decembrie, Regele Mihai întâi s-a întors în România, după un exil de 42 de ani. A fost întors din drum de un echipaj al poliţiei de frontieră, care l-a obligat să părăsească ţara, deşi regele n-a renunţat niciodată la cetăţenia română şi avea şi viză, care i-ar fi permis să rămâne 24 de ore. A fost lăsat să calce din nou pe pământul României abia după încă doi ani. În 1992, peste un milion de români i-au făcut o primire trimfală regelui.
Regele Mihai. Regele Mihai împlinise 70 de ani şi încă de atunci s-a pus problema cine îi va urma. Cum Regele nu avea niciun băiat, prima lui fiică, principesa Margareta, era prima în ordinea succesiunii la tron. Cea de-a doua fiică, Elena, are însă un băiat: principele Nicolae. Însă Regele l-a decăzut din drepturi anul trecut, pe motiv că nu s-a adaptat la rigorile monarhiei. Presa a speculat că principele Nicolae ar fi avut o relaţie amoroasă cu o tânără, care i-ar fi făcut un copil. Nu este singurul membru al Casei Regale exclus din linia succesorală de către regele Mihai.
Regele Mihai. În 2014, Irina Walker, cea de-a treia fiică a regelui Mihai I, a fost condamnată în Statele Unite, la 3 ani de închisoare pentru organizarea de pariuri şi lupte ilegale de cocoşi. Imediat, a fost decăzută din drepturi de către tatăl ei. La fel şi cei doi copii din prima ei căsătorie.
Regele Mihai. În 1988, cea de-a patra fată a Regelui, Sofia, s-a căsătorit cu un francez, care îşi inventase un titlu nobiliar. Regele Mihai s-a opus mariajului şi şi-a scos fiica din linia succesorală. Abia în 2007, regele a revenit asupra deciziei, dar a inclus-o pe Sofia pe poziţia a opta în linia de succesiune.
Regele Mihai. În 1995, Principesa Maria, fiica cea mai mică a Regelui, s-a căsătorit la New York cu un polonez romano-catolic. Din acest motiv, şi-a pierdut şi ea pe linia de succesiune la tron.
Regele Mihai. Controverse şi domnie
Regele Mihai. Regele Mihai I a devenit rege la 6 ani, însă doar pentru scurt timp. A urcat din nou pe tron la 18 ani, dar nici atunci nu a stat prea mult pentru că au venit la putere comuniştii. Gonit din propria ţară, Regele Mihai a fost nevoit să îşi părăsească poporul şi să trăiască pe meleaguri străine. Nici după căderea comunismului fostului suveran nu i-a fost mai uşor să revină în România. Primul care i-a refuzat acest drept a fost preşedintele Ion Iliescu.
Regele Mihai. La doar 6 ani Mihai devine rege, după moartea bunicul său regele Ferdinand, însă doar pentru trei ani. Până la vârsta de 18 ani tronul este ocupat de tatăl său, Carol al II-lea. La vârsta majoratului, într-o Europă prinsă în război, Mihai este numit rege fără aprobarea parlamentului.
Regele Mihai. De fapt, puterea executivă se afla în mâinile mareşalului Antonescu. Acesta intră în război alături de Germania, fără ştirea regelui Mihai. După executarea lui Antonescu, tânărul suveran rămâne singur în faţa comuniştilor, iar guvernul Petru Groza îi cere să abdice, în decembrie 1947.
Regele Mihai. Cu pistolul pe masă, regele este ameninţat că dacă nu renunţă la tron o mie de studenţi aflaţi în închisoare, pentru că participase la un miting pro-monarhie, vor fi executaţi. Regele Mihai îşi pierde şi cetăţenia română, iar în perioada comunistă îi este interzis să revină în ţară. După 1990, fostul Suveran al României a avut o relaţie destul de tensionată cu noile autorităţi de la Bucureşti. În decembrie 1990, Regelui i se permite să intre în România. Când ajunge în ţară autorităţile organizează o ambuscadă pe autostrada Bucureşti – Piteşti, iar fostul suveran este ridicat de poliţie şi dus la Aeroportul Otopeni, de unde este expulzat. Mai revine în România în primăvara anului 1992, unde este întâmpinat de milioane de români, care îl aclamă.
Regele Mihai. Speriată de popularitatea Regelui, puterea de la Bucureşti îi interzice acestuia să mai revină în ţară. Mai mult, Ion Iliescu propune o lege prin care să se interzică pe viaţă intrarea în ţară a familiei regale. Ulterior, fostul suveran îşi recapătă cetăţenia română, sub preşedinţia lui Emil Constantinescu. Regele Mihai revine definitiv în ţară în 2001.