Rezoluția non-legislativă, cu rol de declarație politică, despre aderarea României și Bulgariei la Schengen, ce va fi adoptată joi de Parlamentul European, propune Consiliului UE adoptarea acesteia.

Parlamentarii europeni recomandă Consiliului să ia toate măsurile necesare pentru a adopta decizia sa privind aplicarea integrală a dispoziţiilor acquis-ului Schengen în Bulgaria şi în România până la sfârşitul anului 2022.

Parlamentul European nu decide prin vot aderarea unui stat membru la Schengen, dar rezoluțiile sale sunt declarații politice, prin care se impun poziții de care să țină cont Consiliul UE.

Dacă se va adopta de Consiliul UE, vor fi eliminate controalele asupra persoanelor la toate frontierele interne pentru ambele state la începutul anului 2023.

Rezoluția votată va oferi Consiliului UE să meargă mai departe cu aderarea României, Bulgariei și Croației la Spațiul Schengen, la Consiliul JAI de la începutul lunii decembrie.

Parlamentul European precizează că „toate condiţiile necesare pentru aplicarea integrală a acquis-ului Schengen în România şi Bulgaria au fost deja îndeplinite de ambele state membre în 2011”, în rezoluția ce numără șapte pagini.

De asemenea, Legislativul european critică lipsa unei decizii a Consiliului UE. Eurodeputații europeni amintesc că, în ultimii 11 ani, Consiliul nu a reuşit să adopte o decizie privind aplicarea integrală a acquis-ului Schengen în Bulgaria şi România, chiar dacă au fost recomandate de Comisia Europeană, cât și de Legislativul comunitar.

Statele membre ale UE, cu excepția Bulgariei, Croației, Ciprului, Irlandei și României, fac parte din spațiul Schengen, care include și state non-UE Islanda, Norvegia, Elveția și Liechtenstein. Deputații europeni au cerut, în mai multe rânduri, ca Bulgaria și România să fie pe deplin admise în Schengen în mai multe rânduri, cum ar fi în rezoluția din 2018 pe această temă, rezoluția din 2020 privind starea Schengen în contextul pandemiei și un raport din 2021 privind funcționarea zona de călătorie liberă. Rezoluția de marți, 18 octombrie, reprezintă  încheierea dezbaterii plenare din 5 octombrie 2022.

Pentru aderarea noilor țări la Schengen este nevoie de o decizie unanimă a Consiliului UE.

Președinția cehă a Consiliului a indicat că intenționează să poarte discuții pe această temă înainte de sfârșitul anului 2022.

Rezoluția votată marți a fost depusă de şase grupuri politice din Parlamentul European – PPE, S&D, Renew Europe, Verzi, Conservatorii și Reformiștii Europeni şi Stânga.

Printre inițiatori se numără toți cei 24 de eurodeputați români: Rareş Bogdan, Vasile Blaga, Cristian Buşoi, Daniel Buda, Gheorghe Falcă, Mircea Hava, Marian-Jean Marinescu, Dan Motreanu, Siegfried Mureşan, Vlad Nistor, Traian Băsescu, Eugen Tomac, Lorant Vincze și Iuliu Winkler (din grupul PPE), Dan Nica (din grupul S&D) șef al delegației europarlamentarilor români PSD, Vlad Botoș, Dacian Cioloş, Vlad Gheorghe, Alin Mituţa, Dragoş Pîslaru, Nicolae Ştefănuţă, Ramona Strugariu și Dragoş Tudorache (grupul Renew) şi Cristian Terheş (grupul ECR).