În anul 2022, Buzatu a avut un salariu de la Consiliul Județean în valoare de 164.268 de lei. La acest venit s-a adăugat pensia pentru limită de vârstă de 95.820 de lei și pensia specială ca fost parlamentar de 73.372 de lei. În total, este vorba despre o sumă de circa 330.000 de lei, adică aproximativ 28.000 de lei lunar (5.600 de euro).
Conform declarației de avere, Dumitru Buzatu este proprietarul a nouă terenuri, patru dobândite prin contract de vânzare cumpărare iar cinci prin ”altele”. Două terenuri sunt deținute în cotă parte, restul exclusiv de Dumitru Buzatu.
Cel mai mic teren are 500 de mp, iar cel mai mare 46.000 de mp. Patru terenuri sunt agricole, două forestiere, două intravilane, iar unul se află în „altă categorie”. Două terenuri au fost obținute în 2006, două în 2008 și restul de 5 în 2018.
El deține două autoturisme, o șalupă și o rulotă. În 2022, a înstrăinat către fiul său o casă de locuit, un teren intravilan și un teren agricol. Dumitru Buzatu are trei conturi în bănci și un credit în bancă pe cinci ani, scadent în 2026 în valoare de 205.202 lei.
Fiul acestuia, Tudor Buzatu, este secretar de stat în Secretariatul General al Guvernului. Potrivit celei mai recente declarații de avere a președintelui CJ Vaslui, fiul lui Dumitru Buzatu a primit, anul trecut, nu mai puțin de 11 terenuri în localitățile Negrești, Zăpodeni, Ștefan cel Mare, dar și în intravilanul municipiului Vaslui. Nu a scos niciun leu din buzunar pentru că toate i-au fost donate, cel mai probabil de tatăl lui, scrie Vremea Nouă.
În declarația de avere completată de Dumitru Buzatu în data de 13 iunie 2023, acesta scrie că în data de 18 noiembrie 2022 i-a donat fiului său o casă de locuit și un teren intravilan. În luna martie, anul trecut, președintele Consiliului Județean Vaslui i-a mai donat lui Tudor Buzatu un teren agricol, fără a preciza însă localitatea.
Președintele CJ Vaslui mai are cinci locuințe aflate pe raza comunei Zăpodeni, construite în perioada 2013 – 2019 și au suprafețe cuprinse între 63 și 520 de metri pătrați. Toate cele cinci imobile au fost trecute ca „alte categorii de bunuri imobile”.
