Asociația „Mame pentru Mame” a trimis o scrisoare deschisă Parlamentului, președintelui Klaus Iohannis, prim-ministrului Dacian Cioloș, ministrului de Finanțe, Anca Dragu Paliu, și ministrului Muncii, Ana Costea, în care critică tergiversarea proiectului de lege.

"Mă refer, evident, la proiectul privind modificările aduse legii pentru indemnizația și concediul de creștere a copilului, în sensul în care a fost anunțat de vreo trei săptămâni faptul că în Parlament, a trecut de comisie un proiect care viza renunțarea la acel plafon maximal al indemnizațiilor pentru mamele care optau pentru un an de concediu de creștere a copilului, precum și alte câteva modificări – considerăm noi, foarte benefice pentru viitorii și actualii părinți din România. Înțelesesem de la inițiatoarele acestui proiect că ar urma să se aplice, dacă este votat în plen și promulgat de președinție și celor care au deja un bebeluș și se află în CIC, concediul de creștere al copilului.

Problema este că vedem o tergiversare nejustificată a votului în plen pe acest proiect de lege atât de așteptat de atât de mulți părinți din România. Mă refer aici, mai ales la gravide și la mame. De trei săptămâni tot apare pe agenda plenului, dar cumva, plenul tot uită să îl voteze. De asemenea, am fost foarte alarmați de faptul că domna Ministru al Muncii a susținut în repetate rânduri că nu există bani la buget pentru acest proiect de lege și ca atare nu îl susține deloc. Duminică am văzut o declarație oarecum similară din partea Prim Ministrului Cioloș, care cerea imperativ Parlamentului să indice sursa de finanțare pentru respectivele modificări, pentru că altfel proiectul nu prea are șanse să fie implementat", a declarat Ana Măiță.

Președinta asociației susține că poziția Guvernului, pe această temă, este una cinică, în condițiile în care "pentru pensiile speciale ale demnitarilor au fost bani la buget".

Trebuie să vă spun că Ministerul Muncii a calculat impactul bugetar al acestui proiect de lege și este minimal. Este de 0,03%. Este un impact foarte mic, dar cu niște potențiale efecte fantastice în creșterea natalității, mai ales în categoria părinților din clasa de mijloc, în creșterea perioadei în care mamele își alăptează bebelușii. De multe ori, mamele care aveau salarii mai mari se trezeau în imposibilitatea de a-și duce traiul mai departe și erau nevoite să se întoarcă la muncă chiar înainte de împlinirea a șase luni a copilului, ca atare renunțau la alăptare. Este vorba despre o întreagă serie de efecte benefice pe care noi le așteptăm odată cu adoptarea și implementarea acestui proiect de lege.

Ne-am supărat foarte tare când am aflat că nu sunt bani la buget. Ne-am amintit că pentru pensiile speciale ale demnitarilor au fost bani la buget și nu s-a făcut așa o problemă din aflarea sursei de finanțare. Personal, pe mine, ca președinte al Asociației „Mame pentru Mame”, m-a consternat faptul că, deși scăderea demografică gravă din ultimii ani a României este prezentată ca prioritate națională în discursul președintelui, al premierului și al tuturor politicienilor care vorbesc despre viitorul țării, o măsură ce poate fi luată în prezent pentru a stimula natalitatea și calitatea timpului petrecut de părinți alături de copil în perioada critică de până la doi ani, este tergiversată", a mai spus Ana Măiță.

PNL, reacție dură privind lipsa fondurilor pentru majorarea alocaţiei mamelor. Mesaj către Cioloș

În aceeași notă a reacționat și PNL luni, prin vocea vicepreședintei liberalilor, Cristina Pocora. 

''O sursă bugetară avută în vedere atunci când am formulat amendamentele o reprezintă bugetul naţional, iar dacă vorbim despre cum colectăm mai mulţi bani la buget pentru a finanţa proiecte strategice pentru România – ca de exemplu creşterea demografică – atunci o sursă bună ar putea fi reprezentată de recuperarea integrală a prejudiciului din dosarele de corupţie. Sunt foarte mulţi bani acolo, iar ANAF şi Guvernul ar trebui să se concentreze pe recuperarea lor. Sunt convinsă că se pot adopta foarte repede reglementările necesare, astfel încât recuperarea prejudiciilor să se facă mai rapid şi banii să fie folosiţi în mod real pentru dezvoltarea României'', afirma Pocora, în cadrul unui comunicat de presă remis Mediafax.

Potrivit acesteia, dublarea alocaţiei pentru copii a fost doar o etapă şi trece în revistă amendamentele adoptate de Comisia de muncă la începutul lunii martie.

''Creşterea natalităţii are nevoie, însă, de mai mult. În cadrul Comisiei de Muncă din Camera Deputaţilor, am propus: eliminarea plafonului maxim de 3400 lei/lună al indemnizaţiei pentru creşterea copilului impus până acum, acordarea indemnizaţiei până când copilul împlineşte vârsta de 2 ani, indemnizaţia se stabileşte în cuantum de 85% din media veniturilor nete realizate în ultimele 12 luni din ultimii 2 ani şi nu poate fi mai mică de 85% din cuantumul salariului minim brut pe ţară garantat în plată, stimulent de inserţie în cuantum lunar de 50% din indemnizaţia minimă stabilită - indemnizaţia minimă este de 85% din salariul minim brut pe ţară garantat în plată'', rezumă deputatul PNL măsurile aflate pe ordinea de zi a deputaţilor miercuri.

''Sunt convinsă că şi domnul prim-ministru Cioloş este preocupat de situaţia demografică a României, de familiile din România, de viitorul nostru şi, tocmai de aceea, am şi specificat în amendamentele adoptate în Comisie că legea va intra în vigoare de la 1 iulie 2016, după rectificarea bugetară, timp în care cred că vor putea fi identificaţi banii necesari implementării ei, fiind astfel respectate rigorile constituţionale şi ale jurisprudenţei CCR. În plus, chiar doamna ministru Costea, ministrul al Muncii, a declarat în Comisie că, urmare a acestor modificări legislative, se estimează o creştere de aproximativ 4.000 de beneficiari şi un efort bugetar suplimentar pe 12 luni de aproximativ 180 de milioane de lei, efort bugetar calculat'', mai susţinea Pocora.

Reamintim că premierul Dacian Cioloş declara, duminică, în cadrul unei emisiuni televizate, că nu sunt bani la buget pentru majorarea indemnizaţiei de creştere a copilului, el cerând Parlamentului să indice şi sursa de finanţare pentru aceste plăţi.

"Când Parlamentul vine cu modificări sau cu propuneri legislative care vizează alocari bugetare, o spune Constituţia, e important să precizeze de unde luăm bani dacă e vorba de bugetul pe anul acesta. Bugetul pe anul viitor, deja cu angajamentele pe care le avem, înseamnă un deficit care riscă să mearga peste 3%”, declara Dacian Cioloş.

Comisia pentru muncă a Camerei Deputaţilor a adoptat, în 8 martie, un proiect de lege prin care se elimină plafonul maxim al indemnizaţiei lunare pentru creşterea copilului. Totodată, indemnizaţia va fi acordată până când copilul împlineşte doi ani.

Cuantumul indemnizaţiei va fi 85% din media veniturilor realizate în ultimele 12 luni din ultimii 2 ani şi nu poate fi mai mică de 85% de salariul minim brut pe ţară garantat.

Camera Deputaților este for decizional, în acest caz.