Cele mai mari orașe din România au câteva sute de mii de locuitori. Cu toate acestea, nu sunt cele mai mari ca și suprafață. În realitate, cel mai mare oraș din România ca și suprafață are doar 6.000 de locuitori.
Este vorba despre orașul Broșteni, județul Suceava. Localitatea se întinde pe o suprafață de 594 de km pătrați, adică de două ori și jumătate mai mult decât suprafața Capitalei. Bucureștiul are aproape două milioane de locuitori, însă se întinde pe o suprafață de 228 km pătrați.
Broșteni este format din localități componente: Broșteni (reședința), Hăleasa, Lungeni și Neagra, și din satele: Cotârgăși, Dârmoxa, Frasin, Holda, Holdița și Pietroasa. La recensământul din anul 2011, localitatea avea o populație de 5.506 locuitori, ceea ce îl face al 14-lea centru urban ca mărime al județului.
Orașul renumit se află în sud-vestul județului Suceava, la granița cu județele Harghita și Neamț, pe valea râului Bistrița. Un alt lucru interesant este faptul că, din punct de vedere al poziționării și căilor de comunicație, Broșteni este cel mai izolat oraș din județul Suceava.
Despre Broșteni
Broșteni a făcut parte din Braniștea Voronețului din anul 1408 până în 1807. Moșia a fost dăruită de domnitorul Ștefan cel Mare Mănăstirii Voroneț, care a stăpânit-o în vechile hotare până când aceasta a fost anexată Imperiul Habsburgic în anul 1775.
După anexarea Bucovinei de către austrieci, o parte din Braniștea, pe care în prezent se află comuna Crucea, dar și orașul Broșteni, au rămas în Moldova, sub conducerea lui Teodor Mustață. În luna februarie 1807, acesta a vândut-o lui Constantin Blaj.
Începând cu anul 1877, comuna Broșteni a devenit proprietatea lui Carol I, prin cumpărare de la Blaj. După ce Broșteni a intrat în stăpânirea Casei Regale, au fost construire căi rutiere județene și naționale, astfel dezvoltându-se mineritul. În cele din urmă, comuna Broșteni a fost ridicată la rangul de oraș în anul 2004.
Localitate Broșteni este una montană, iar elementele urbane sunt prezente doar la începutul orașului, datorită blocurilor care au fost construite pentru angajații care lucrau în fostele mine. Relieful predominant îl constituie munții, adică 85%, un procent de 12% este zonă de deal, iar 3% teren arabil.
