Relaţiile dintre Erdogan şi Uniunea Europeană au devenit extrem de tensionate în ultimii ani, în condiţiile în care blocul celor 27 de state membre este prea puţin entuziasmat de ideea ca Ankara să devină membră, aşa cum îşi dorea Turcia, şi a condamnat reprimarea drepturilor omului, a independenţei justiţiei şi a libertăţii presei.
Pe de altă parte, membri importanţi ai NATO, alianţă din care Turcia face parte, şi-au exprimat îngrijorarea faţă de relaţiile strânse ale lui Erdogan cu preşedintele rus Vladimir Putin şi suspectează că Turcia este folosită pentru a eluda sancţiunile impuse Moscovei după războiul din Ucraina.
Contracandidatul lui Erdogan, Kemal Kilicdaroglu, a promis mai multă libertate în ţară şi politici externe mai apropiate de Occident.
Indiferent de rezultat, vecinii europeni ai Turciei vor folosi alegerile şi consecinţele acestora pentru a-şi evalua relaţia cu Ankara şi măsura în care aceasta poate fi resetată.
Potrivit oficialilor, diplomaţilor şi analiştilor, sunt câteva aspecte-cheie pe care ţările europene le vor urmări, notează Hotnews:
Cel mai negru scenariu
Oficialii UE au fost atenţi să nu îşi exprime o preferinţă pentru un candidat sau altul, dar au precizat că vor fi atenţi la manipularea voturilor, violenţe sau alte interferenţe electorale.
„Este important ca procesul în sine să fie corect şi liber", a declarat Sergey Lagodinsky, europarlamentar german care coprezidează un grup comun de deputaţi din UE şi Turcia.
Peter Stano, purtător de cuvânt al serviciului diplomatic al UE, a declarat că blocul comunitar se aşteaptă ca votul să fie transparent şi incluziv" şi să se desfăşoare în conformitate cu standardele democratice pe care Turcia s-a angajat să le respecte.
Cel mai rău scenariu, atât pentru Turcia, cât şi pentru UE, ar fi un rezultat contestat - poate după un al doilea tur de scrutin - care l-ar determina pe actualul preşedinte să lanseze o campanie de reprimare a protestelor, a declarat Dimitar Bechev, autorul unei cărţi despre Turcia sub Erdogan.
