Să începem simplu, filosofia dreptei tradiționale statuează statul national, promotor al filosofiei libertății, constituit pe bazele fundamentale ale religiei, culturii, tradiției și democrației participative! Dar poate, cel mai de preț deziderat al Dreptei este meritocrația, adică o societate în care cei mai buni și competitivi își găsesc loc în piramida puterii. Libertatea de gândire și de exprimare, dublate de sentimentul răspunderii și al respectării jurământului fata de popor sunt singurele ingrediente capabile sa articuleze mersul colectiv spre progres, civilizatie și bunăstare.
Ce își propune în schimb, stânga globalistă? Păi în primul rând o mare resetare care urmărește demolarea Familiei, a Bisericii, a Culturii și nu în ultimul rând al Statului Național, înlocuindu-le cu o puzderie de comunități minoritare. Conceptul familiei tradiționale este pulverizat în fluiditatea de gen și permisiunea casătoriilor LGBTQ, renunțarea la creștinism și acceptarea unui mare și stufos sincretism, renunțarea la patrimoniul tradițional în favoarea melanjului multicultural și eliminarea oricărei forme de suveranism statal.
Ofensiva radicalismului de stânga, începând cu Revoluția Franceză, care cu a ei Comuna din Paris a pus bazele comunismului, trecând la Revoluția Bolșevică din 1917 care a virusat ortodoxia și a exportat global teoria omului nou și ajungând astăzi la Revoluția progresista promovată asiduu de urmașii Școlii de la Frankfurt din Europa occidentala și SUA, care ataca creștinismul în toate formele sale! Altfel, cum să explicam refuzul menționării în Tratatul UE a rădăcinilor istorice ale lui Carol cel Mare care a Așezat principiile Bisericii la temelia construcției civilizației europene!
Citește continuarea pe Realitatea din PNL.
