Un inel de aur unic în România
Printre obiectele descoperite se numără un inel de aur decorat cu o floare „nu-mă-uita” și inscripția „VGMN” (prescurtare din germană pentru „Vergiss Mein Nicht” – „Nu mă uita”), datat în anul 1591. Inelul, destinat probabil unei femei dintr-o familie de rang înalt, este unic în România, iar alte exemplare similare se găsesc doar în câteva muzee prestigioase din Europa, precum British Museum sau Vitromusée Romont din Elveția.
Cel de-al doilea inel, realizat din argint, are funcție de sigiliu și poartă inscripția „IPB”, posibil inițialele proprietarului sau un motto personal. Obiectul reflectă stilul renascentist și are asemănări cu inele descoperite în cetăți din Ungaria.
În apropierea inelelor, au fost găsite și șapte monede din argint, dintre care unele datează din secolul XV. De exemplu, o monedă emisă în timpul domniei regelui Ioan I Albert al Poloniei și un denar unguresc din 1534, emis sub Ferdinand I. Specialiștii consideră că monedele ar fi fost pierdute separat, având o valoare redusă comparativ cu inelele.
Un posibil loc de bătălie
Artefactele au fost descoperite la mică adâncime, în jurul unui copac, într-o zonă despre care se crede că ar fi fost scena unei bătălii istorice. Detectoristul a documentat întreaga descoperire, publicând un videoclip pe YouTube și povestind cu entuziasm despre emoția momentului.
„După trei ani de detecție, am găsit primul meu aur, și ce aur! Inelele sunt impresionante, mai ales cel de aur, care este unic în România. Floarea 'nu-mă-uita', un simbol al iubirii și bunăstării, apare pe ambele. Este o zi memorabilă pentru mine și echipa mea”, a declarat Csaba.
Piesele vor fi expuse publicului
Reprezentanții Muzeului Județean Mureș au confirmat că obiectele vor fi restaurate și expuse publicului. „Aceste artefacte sunt valoroase nu doar din punct de vedere material, ci și istoric. Ele oferă o fereastră către viața cotidiană și simbolurile epocii renascentiste în Transilvania”, a declarat Liliana Lircă, specialist în comunicare al muzeului.
Această descoperire îmbogățește patrimoniul cultural al regiunii și pune în lumină istoria fascinantă a Transilvaniei, fiind un exemplu al importanței colaborării între pasionații de detecție și instituțiile de cultură.
