Tot Putin a mai spus că lansatoarele de rachetă din România și Polonia sunt o amenințare pentru Rusia. Aceste declarații au fost făcute la întâlnirea pe care a avut-o cu omologul sau, Viktor Orban, la Kremlin, cu putin timp in urmă, scrie AFP.
În primele sale comentarii despre conflictul cu Occidentul, față de Ucraina, Putin a spus că Kremlinul încă studiază răspunsul SUA și al NATO la solicitările de securitate ruse pe care le-a transmis săptămâna trecută.
Putin a adăugat că Occidentul a ignorat cererile Rusiei, ca NATO să nu se extindă în Ucraina și în alte națiuni ex-sovietice.
El a susținut că în timp ce aliații occidentali subliniază libertatea fiecărei țări de a alege alianțe, ei neglijează principiul „indivizibilității securității” consacrat în documentele OSCE.
Kremlinul caută garanții din partea SUA și NATO că Ucraina nu va adera niciodată la NATO. Tot Putin a declarat ca doreste ca desfășurarea de forțe NATO în apropierea granițelor ruse sa fie oprita.
Însă până astăzi, discuțiile dintre Rusia, SUA și NATO, nu au progresat.
Orban, care a creat legături strânse cu Putin, punând Ungaria, membru NATO, într-o poziție unică, a subliniat că niciun lider european nu își dorește un război în regiune.
Orban, un naționalist de dreapta, a evitat să ia o poziție definitivă cu privire la acumularea de trupe rusești de-a lungul granițelor Ucrainei, iar unii dintre oponenții săi de acasă au criticat călătoria sa la Moscova ca fiind o trădare a intereselor Ungariei și a alianțelor occidentale.
Ambasadorul SUA Linda Thomas-Greenfield a răspuns că forța militară în creștere a Rusiei de-a lungul granițelor Ucrainei a fost „cea mai mare mobilizare” din Europa din ultimele decenii, adăugând că a existat o creștere a atacurilor cibernetice și a dezinformării ruse in tot acest timp.
Diplomația la nivel înalt a continuat marți, prim-ministrul britanic Boris Johnson sosind la Kiev pentru discuții programate cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski.
Prim-ministrul polonez Mateusz Morawiecki a vizitat Kievul într-o demonstrație de sprijin, promițând că va livra Ucrainei mai multe arme, inclusiv sisteme portabile de apărare aeriană, drone, mortare și muniție.
El a menționat că vecinii Rusiei simt că trăiesc „lângă un vulcan”.
Morawiecki a criticat Germania pentru că a luat în considerare certificarea gazoductului Nord Stream 2 nou construit, care ar transporta gaz natural rusesc către consumatorii germani, ocolind țările de tranzit Ucraina și Polonia.
Președintele ucrainean a semnat marți un decret de extindere a armatei țării cu 100.000 de militari, ridicând numărul total la 350.000 în următorii trei ani și de creștere a salariilor armatei.
Zelensky, care în ultimele zile a căutat să calmeze națiunea în urma temerilor de o invazie iminentă, a declarat marți că a semnat „acest decret nu din cauza unui război”.
„Acest decret este astfel încât să existe pace în curând și mai departe”, a spus președintele.
Decretul a pus capăt recrutării începând cu 1 ianuarie 2024 și a subliniat planurile de a angaja 100.000 de militari în următorii trei ani.
