„Ceea ce eu am recomandat rezidă din două aspecte. În primul rând, avem două contraindicații pentru efectuarea unei scheme de vaccinare la cea de-a doua doză din același vaccin și anume: instalarea unei reacții alergice majore, cum este șocul anafilactic după prima doză de vaccin, asta contraindică absolut efectuarea celei de-a doua doze cu același vaccin și în cazul respectiv se recomandă revaccinarea după o perioadă timp definit cu o schemă nouă, cu alt tip de vaccin.
A doua situație este cea legată de evenimentele trombotice care pot să apară după prima doză de vaccin. În această situație, declarația mea este în felul următor: se evaluează oportunitatea indicației de vaccinare în primul rând, pentru că noi nu avem de unde să știm dacă persoana respectivă are un substrat din punct de vedere imunologic care ar putea s-o expună unui risc de a dezvolta un eveniment trombotic legat și de un alt tip de vaccin. Tocmai de aceea am spus că se evaluează această oportunitate în funcție de identificarea sau nu a unor eventuale condiții predispozante pentru acele evenimente trombotice, ceea ce înseamnă că este posibil ca acele persoane să nu trebuiască să mai fie vaccinate cu niciun tip de vaccin împotriva covid 19.
În cazul în care în urma acelor investigații medicale, pentru că toate evenimentele trombotice ajung în spitale, ele beneficiază de diagnostic, de tratament, dacă nu se identifică un eventual profil se poate lua în discuție vaccinarea cu alt ser după o perioadă definită de timp. Dacă ne referim la vaccinul de la AstraZeneca, avem o perioadă de 12 săptămâni, de trei luni, după care ne putem gândi să facem vaccinarea cu un alt vaccin. Întrebarea ar fi aici, pentru că nu sunt suficiente date, dacă avem nevoie de o singură doză sau este nevoie de cele două doze.
Aceste evenimente sunt rarisime și cu siguranță, așa cum OMS a făcut precizări cât se poate de clare, în România am decis ca persoanele care nu au dezvoltat evenimente trombotice serioase să continue schema de vaccinare cu același tip de vaccin”, a declarat Valeriu Gheorghiță la Realitatea PLUS.
În 14 aprilie începe rapelul cu AstraZeneca. „În România nu s-a luat decizia impunerii unei limită de vârstă și vă spun de ce: pentru că în toată Europa a fost impusă inițial o limită de vârstă superioară, 55 de ani, ceea ce înseamnă că persoanele vacinate au fost relativ tinere. Ceea ce înseamnă ca pentru persoanele relativ tinere să fie o asociere pur întâmplătoare explicată de expunerea acestor persoane la vaccin. Datele științifice nu sunt suficiente încât să impunem o limită de vârstă: 55 de ani, 65 de ani. Inițial, ne-am bazat pe datele științifice care confirmar eficacitatea până la acea limită de vârstă”
