Luna septembrie este a noua lună a anului în calendarul Gregorian şi are 30 de zile. Ziua are 12 ore, noaptea 12 ore.
Din punct de vedere astronomic, în emisfera nordică, luna septembrie marchează trecerea de la vară la anotimpul toamna prin echinocţiul de toamnă ce are loc în acest an la 22 septembrie.
Romanii au rebotezat lunile anului. Împăratul roman Caligula a redenumit a şaptea lună - september - de la cuvântul ''septem'', care înseamnă şapte, deoarece a reprezentat luna a şaptea în calendar roman. Apoi, odată cu introducerea calendarului Gregorian a devenit a noua lună a anului. Septembrie începe în aceeaşi zi a săptămânii ca şi luna decembrie, în fiecare an.
Soarele, la începutul lunii, răsare la ora 06 h 39 m şi apune la ora 19 h 52 m, iar la sfârşitul lunii răsare la ora 07 h 13 m şi apune la ora 18 h 58 m.
Echinocţiul de toamnă se produce la 22 septembrie la ora 15 şi 44 minute, moment care marchează începutul toamnei în emisfera nordică, iar ziua (partea zilei luminată de Soare) va fi egală cu noaptea. În emisfera sudică are loc echinocţiul de primăvară, marcând sosirea primăverii.
Pe 23 septembrie, din punct de vedere astrologic, se face şi trecerea în semnul zodiacal Balanţă.
Luna este un corp astronomic care orbitează planeta Pământ, fiind singurul său satelit natural permanent. Luna efectuează o rotaţie completă în jurul Pământului în raport cu stelele fixe pe o orbită aproape circulară, într-un timp echivalat cu 27,3 zile. Aceasta perioadă se numeşte perioada siderală.
Întrucât Pământul se deplasează şi el în acelaşi timp pe orbita sa în jurul Soarelui, durează puţin mai mult până când Luna ajunge în aceeaşi fază în raport cu Pământul, adică aproximativ 29 de zile şi jumătate, această perioadă numindu-se perioada sinodică sau lunaţie. Din cauza unghiului sub care vedem regiunea selenară iluminată de Soare, vedem cum Luna prezintă diferite faze (faze însemnând procente diferite de iluminare a discului Lunii). Se disting patru faze: lună nouă, primul pătrar, lună plină, ultimul pătrar.
Fazele Lunii pentru luna septembrie 2024: la 03 septembrie - Luna Nouă (din această zi Luna începe să crească) la 04 h 55 m; la 11 septembrie - Luna la Primul Pătrar la 09 h 06 m; la 18 septembrie - Lună Plină (din această zi Luna începe să descrească) la 05 h 34 m; la 24 septembrie - Luna la Ultimul Pătrar la 21 h 49 m, potrivit site-ului www.astro-urseanu.ro.
În tradiţia noastră populară, luna septembrie se numeşte Răpciune
La 1 septembrie, începe anul nou bisericesc pentru creştinii ortodocşi. Potrivit tradiţiei populare, după cum va fi timpul în această zi aşa va fi anul viitor: dacă plouă dimineaţa, va fi primăvara ploioasă; soare la amiază înseamnă an bun, dacă plouă, va fi an ploios, dacă e soare, va fi an secetos; vremea posomorâtă înseamnă toamnă rea, tunetele anunţă toamnă lungă. Se crede că stadiul viermelui din gogoaşa de stejar prezice dacă anul va fi sec sau mănos.
Între sărbătorile calendarului creştin ortodox, cele mai importante pentru această lună din an sunt: Naşterea Maicii Domnului la 8 septembrie şi Înălţarea Sfintei Cruci la 14 septembrie.
La 8 septembrie, sărbătoarea Naşterea Maicii Domnului (Sfânta Maria Mică) marchează sfârşitul verii şi începutul toamnei, vremea se răceşte, începe migraţia păsărilor (se duc rândunelele). Potrivit unei maxime populare, la această dată se schimbă pălăria cu căciula.
În ziua de 14 septembrie, de sărbătoarea Înălţării Sfintei Cruci, cunoscută şi ca Ziua Crucii, Cârstovul viilor, Ziua Şarpelui, Moşii, se ţine post şi nu se mănâncă alimente cu cruce (usturoi, nucă, peşte, prună) sau cap (varză), potrivit etnologului Ion Ghinoiu, în volumul ''Zile şi mituri. Calendarul ţăranului român'' (2000). Se fac pomeni: ulcele noi cu apă sau miere, lumânare şi colac, la casele cu copii sau la cei săraci. E ultima zi pentru culegerea plantelor de leac.
