Însă, uneori, mediile de informare se dovedesc a fi, în condiţiile actuale, răspunzătoare nu numai de buna utilizare a limbii române, cât şi de degradarea acesteia.
De pildă, utilizarea inadecvată a limbii române în audio-vizualul moldovean creează de prea multe ori situaţii de-a dreptul hilare. Astfel, televiziunea, cea mai la îndemână sursă de informare, în loc să educe limbajul telespectatorilor, ajunge să fie o sursă permanentă de greşeli.
Deşi mass-media ar trebui să fie un promotor al unei limbi corect utilizate, în realitate jurnaliştii scriu şi vorbesc fiecare după regulile lui. Chiar dacă aparent unele exprimări par a fi corecte, specialiştii spun că nu au nici o legătură cu limba română. Apropierea cu orice preţ de vorbirea destinatarului, cuplată adeseori cu lipsa de profesionalism a unor jurnalişti, conduce, uneori deliberat, la o inacceptabilă influenţă a limbii vorbite, a registrului colocvial, popular, familial şi chiar argotic asupra textului scris sau a celui difuzat prin emisiuni de radio şi de televiziune.
Evaluările realizate de-a lungul timpului de către FIJR arată că această stare de fapt are la bază în primul rând modul în care a evoluat procesul de consolidare a limbii române într-o ţară în care, şi am numit aici Republica Moldova, nu limba română, ci limba rusă a fost pentru mult timp limba oficială a statului. Ca dovadă că aşa stau lucrurile, este suficient să amintim că astăzi spaţiul informaţional al Republicii Moldova este încă dominat în mare măsură de mass-media din Rusia.
În ciuda eforturilor naţionale şi internaționale de a crea o presă independentă în limba română, Rusia reuşeşte încă să manipuleze mass-media din Republica Moldova, fapt constatat de către monitorii FIJR şi detaliat în raportul ”Ultima suflare a Imperiului: Încercările Rusiei de a controla mass-media în fostele republici sovietice”, raport realizat de către prestigioasa organizaţie internaţională „Center for International Media Assistance” (CIMA) şi dat publicităţii la începutul acestui an.
“Mass-media din Republica Moldova este deschisă influenței Rusiei din cauza unei afinități culturale cu Rusia și, într-o măsură oarecare, din cauza prestigiului scăzut al rețelelor naționale de televiziune (…) Scopul Federației Ruse este să manipuleze mass-media din fostele republici pentru a promova dependența de Moscova și neîncrederea în Occident, precum și de a ajuta Rusia să-și atingă obiective politice și comerciale, de a convinge fostele republici sovietice să adere la Uniunea Vamală sau să promoveze ideile ostile față de Statele Unite și NATO”, se arată în conţinutul raportului.
Autorul raportului, David Satter, mai atrage atenţia asupra unui fapt contradictoriu în ceea ce privește utilizarea limbii: Deși limba oficială a Republicii Moldova este limba română, rusa predomină în multe sfere ale vieţii de zi cu zi și în timpul liber - de exemplu în cinematografe, cluburi de noapte și centre comerciale, ceea ce conferă televiziunilor ruse un avantaj major.
În aceste condiţii,
FIJR consideră că este foarte important ca Republica Moldova să se apropie cât mai mult şi cât mai repede de structurile europene, de lumea civilizată, astfel încât imixtiunile din partea Rusiei să nu mai fie posibile şi să se afirme în acest mod drepturile de posesiune pe care le are limba română în acest teritoriu, unde există circa 3 milioane de vorbitori naturali ai săi dintr-un total de aproximativ 4 milioane de locuitori.
FIJR apreciază că o astfel de apropiere este posibilă doar prin reconstrucţia instituţională în sens european a Republicii Moldova, proces care presupune printre altele angajarea unui parteneriat solid al autorităţilor de la Chişinău cu societatea civilă moldovenească, în primul rând cu presa din această ţară. Ca atare, considerăm necesară reformarea şi europenizarea mai întâi a instituţiilor de presă din Republica Moldova, dar mai cu seamă a instituţiilor publice moldoveneşti care reglementează activitatea mass-media. O astfel de instituţie este în accepţiunea noastră şi Consiliul Coordonator al Audiovizualului, for cu responsabilităţi majore în reglementarea audio-vizualului din Republica Moldova, inclusiv sub aspectul prezenţei, utilizării şi calităţii limbii române – una dintre limbile Uniunii Europene – în presa moldovenească.
Referitor la activitatea Consiliului Coordonator al Audiovizualului din Republica Moldova, FIJR salută deciziile sale recente – obligativitatea pentru operatorii de cablu ca posturile în limba română să fie majoritare în pachetul de programe, obligativitatea retransmiterii programelor TVR, solicitarea adresată realizatorilor de emisiuni de la posturile de radio să vorbească corect, din punct de vedere gramatical, limba română – şi se pronunţă totodată pentru modernizarea în continuare a acestei instituţii, în primul rând prin eliberarea sa de sub influenţa unor oligarhi moldoveni care au reuşit în timp să pună monopol pe audio-vizualul din Republica Moldova.
