În total, România a reușit să obțină 46 de puncte din 100 posibile. Țara noastră este urmată de Bulgaria (45 de puncte) şi de Ungaria (42 de puncte). Sondajul efectuat de către Transparency International arată că majoritatea statelor au făcut progrese minime sau deloc în ceea ce priveşte combaterea corupţiei în sectorul public.
În plus, se pare că la nivelul Uniunii Europene, eforturile anti-corupţie au stagnat sau au rămas în declin în majoritatea statelor membre.
„Media UE rămâne constantă în ultimii cinci ani, la 64 de puncte. Cu 46 de puncte din 100 posibile, România rămâne în continuare în rândul ţărilor UE cu cele mai slabe performanţe, alături de Bulgaria (45 de puncte) şi Ungaria (42 de puncte), ceea ce reflectă deficienţe semnificative în privinţa statului de drept.
Conform metodologiei Transparency International, scorurile sub 50 de puncte sunt inacceptabil de scăzute, mai ales prin comparaţie cu media regională. În plus, schimbările de 1-2 puncte de la un an la altul de regulă reflectă marja de eroare, mai ales dacă acestea nu sunt constante”, se arată în comunicat.
Cum a fost văzută corupția în România în ultimii ani
În ciuda punctajului, se poate observa că România a reușit să câștige, comparativ cu anul 2014 mai multe puncte. Este vorba, mai exact, de trei puncte.
„Între anii 2014 şi 2016 a înregistrat un avans de cinci puncte, de la 43 în 2014 la 46 în 2015 şi 48 de puncte în 2016. În următorii ani, România a pierdut patru puncte, ajungând în 2019 la doar 44, iar de atunci a recuperat doar două puncte. În anii 2022 şi 2023 scorul este acelaşi, de doar 46 de puncte, mult sub media UE. Bulgaria a avut un parcurs similar, cu scoruri care au variat între 41 şi 44 de puncte în ultimii 10 ani. De remarcat că în 2023 este prima dată când Bulgaria ajunge la 45 de puncte. În schimb, Ungaria a înregistrat un declin constant în clasament, de la 54 de puncte în 2014, la doar 42 de puncte în 2023, situându-se astfel pe ultimul loc la nivelul UE”, se precizează în document.
Transparency International atrage atenția și susține că sunt necesare acţiuni constante care să asigure consolidarea integrităţii publice.
”La nivelul statelor membre ale Uniunii Europene s-a constatat că măsurile anti-corupţie continuă să fie subminate de slăbirea mecanismelor de tip checks and balances, menite să asigure control şi echilibru în statul de drept. Totodată, aprobarea unor legi şi reglementări noi sau înfiinţarea de noi agenţii sunt măsuri care nu duc automat la asigurarea unui control mai bun în materie de corupţie.
În multe ţări, printre care şi România, există încă un decalaj mare între prevederile actelor normative şi modul în care acestea sunt implementate. Sunt necesare aşadar acţiuni şi măsuri constante care să asigure atât îmbunătăţirea mecanismelor anti-corupţie, cât şi consolidarea integrităţii publice”, se spune în document.
La polul opus, cu cel mai scăzut nivel de corupție se află Danemarca, Finlanda și Noua Zeelandă.
