"Vorbim despre măsurători care au avut în vedere perioada iernii, atunci când peste aceste localităţi se produce inversiune termică. Ne aflăm ca într-o cuvă pe care vin un capac şi noxele produse în interiorul acestei cuve pur şi simplu nu se mai mişcă şi rămân înţepenite în aerul respectiv. La fel se întâmplă în Bucureşti. Avem acele episoade pe timpul iernii când nu avem nicio circulaţie a aerului, dar încălzirea se produce. Şi în zone precum Iaşi sau în Covasna există un potenţial al încălzirii locuinţelor care blochează toate gazele emise chiar de la încălzirea cu combustibili solizi, ce blochează aceste particule, plus cele rezultate din circulaţie. Când vorbim de Covasna nu vorbim de trafic rutier intens, însă în momentul în care vorbim de Iaşi, Bucureşti sau Cluj, vorbim şi de trafic destul de intens", a afirmat Berceanu, la un post TV, potrivit Agerpres.
Potrivit oficialului de la Mediu, senzorii independenţi de măsurare a calităţii aerului, chiar dacă uneori sunt precişi, în alte situaţii nu sunt montaţi bine, "respectiv lângă gurile de aerisire, lângă coşuri sau în zona unde sunt centralele de apartament". Investiția într-o rețea de senzori se va face din bani europeni, mai spune Berceanu.
În viziunea sa, "dacă am renunţa un pic la maşinile personale şi am folosi transportul public, ar fi mult mai bine pentru noi".
"Aportul de aer curat în Bucureşti intră prin partea de vest, iese prin partea de est şi este oarecum limitat pe perioada iernii. În acele momente recomand, din toată inima, să lăsăm un pic maşinile pe dreapta şi să folosim transportul public", a menţionat Octavian Berceanu.
Conform unei analize date, ieri, publicității, top 5 judeţe cu cea mai proastă calitate a aerului din România este format din: Covasna, Ilfov, Iaşi, Dolj şi Municipiul Bucureşti. Harghita şi Galaţi se pot lăuda cu cea mai mică concentraţie anuală de particule PM10 din ţară.
În urma analizei celor de la Airly, s-a observat că nivelul cel mai ridicat de poluare cu particule în suspensie se înregistrează în lunile reci, proces care se află în strânsă legătură cu combustia şi condiţiile atmosferice favorabile poluării în timpul iernii. Astfel, raportul a urmărit nivelurile de poluare din perioada noiembrie 2020 - februarie 2021.
Mai multe judeţe, în special Municipiul Bucureşti, Dolj şi Iaşi, au cunoscut o creştere semnificativă a poluării atmosferice, măsurată cu ajutorul senzorilor Airly. În urma analizei, poate fi demonstrat faptul că măsurătorile oficiale din acele zone au fost subestimate, în principal datorită parametrilor de localizare a staţiilor de monitorizare.
Pentru a crea o hartă a celor mai poluate judeţe din România, au fost luate în considerare atât datele de la cei peste 200 de senzori de monitorizare a calităţii aerului Airly amplasaţi în toată ţara, cât şi staţiile naţionale de referinţă existente acolo.
Astfel, în top 5 judeţe cu cea mai proastă calitate a aerului din România este format din: Covasna, Ilfov, Iaşi, Dolj şi Municipiul Bucureşti.
În acelaşi timp, judeţele cu cea mai bună calitate a aerului sunt: Harghita, Galaţi, Vâlcea, Brăila şi Satu Mare.
Potrivit sursei citate, Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) descrie calitatea aerului din România ca fiind moderat nesigură. "Mai mult, aceasta este schimbabilă şi se agravează semnificativ iarna, fiind cauzată în principal de încălzirea cu ajutorul centralelor termice şi de emisiile vehiculelor", notează organismul mondial.
Conform raportului "Calitatea aerului în Balcani şi România", publicat de Airly în 2020, alte surse importante de poluare a aerului sunt cauzate de: industria minieră, generarea de energie electrică şi prelucrarea alimentelor.
Fondată în 2016, Airly este un start-up în domeniul tehnologiei curate, care oferă date ultra-locale, exacte şi predictive privind calitatea aerului, pentru a ajuta la combaterea poluării aerului la nivel global. Airly permite guvernelor, companiilor şi persoanelor fizice să reducă poluarea aerului la nivel global.
Printre clienţii Airly se numără peste 600 de administraţii locale şi oraşe, inclusiv Hong Kong, Jakarta, Oslo, Granada şi companii precum Philips, Virgin, Innogy, PwC, Veolia şi Skanska.
