Potrivit raportului dat publicitatii joi, în România au avut loc 11 astfel de investigații. Țara noastră a fost urmată de Italia (9), Grecia, Polonia si Bulgaria (câte 7). Nouă din aceste investigații au fost închise cu recomandări, precizează sursa citată.
Printre exemplele de fraude date de OLAF, cele mai multe au vizat proiectele de mediu. Un caz din 2013 l-a vizat pe beneficiarul a cinci proiecte de acvacultură. Acesta a încasat subvenții de aproape 1,3 milioane de euro pentru suprafețe care nu fuseseră niciodată acoperite de apă. Cele cinci proiecte constau în două ferme de acvacultură situate într-un perimetru al sitului Natura 2000 și trei proiecte care vizau transformarea unor ferme piscicole tradiționale în ferme organice certificate. Cazul a fost închis în 2017 cu recomandarea de a se recupera integral finanțarea europeană, lucru care s-a întâmplat.
Un alt proiect dat ca exemplu a vizat alimentarea cu apă și construirea unei rețele de canalizare. Valoarea fondurilor accesate a fost de 102 milioane de euro. Pentru a câștiga licitația, firma românească a inventat un joint-venture în care susținea că ar participa alături de o firmă germană, în raport de 70%-30%. Potrivit OLAF, firma din Germania nu știa nimic despre proiectul respectiv. Dosarul a fost închis anul trecut, în urma colaborării cu DNA.
OLAF a mai amintit un proiect care a vizat realizarea unui sistem de detectare a incendiilor de pădure, finanțat prin Research Executive Agency. În acest sens, a fost format un consorțiu de cinci firme mici și mijlocii din România, Irlanda, Franța și Spania. Costurile cu personalul ale consorțiului au trezit însă suspiciuni. În urma investigației s-a constatat, printre altele, că cea mai mare parte a fondurilor a fost investită în construcția unui hotel și a unui cazinou în altă țară. Prejudiciul a fost stabilit la 410.000 de euro, OLAF cerând deschiderea anchetelor penale în țările de origine ale celor implicați în fraudă, transmite ziare.com
