UPDATE - SUA il acuză pe Putin de iresponsabilitate după reluarea retoricii cu amenințarea nucleară
"Nu este prima dată când asistăm la o retorică iresponsabilă din partea lui Vladimir Putin. Nu este un mod de a vorbi pentru liderul unui stat dotat cu armă nucleară", a declarat presei purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Matthew Miller.
Oficialul american a amintit că "în trecut, am comunicat în mod privat şi direct cu Rusia cu privire la consecinţele utilizării unei arme nucleare".
"Nu avem niciun semn care să indice că Rusia se pregăteşte să folosească o armă nucleară", a menţionat purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat.
"Nu este prima dată când asistăm la o retorică iresponsabilă din partea lui Vladimir Putin. Nu este un mod de a vorbi pentru liderul unui stat dotat cu armă nucleară", a declarat presei purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Matthew Miller.
Într-un discurs, preşedintele rus s-a adresat occidentalilor spunându-le că "trebuie să înţeleagă că şi noi avem arme capabile să lovească ţinte de pe teritoriul lor.
UPDATE 19:40 - Decesul opozantului Navalnîi: Opt state din UE, inclusiv România, cer noi sancţiuni contra Rusiei
Opt state membre ale UE, respectiv Republica Cehă, Estonia, Finlanda, Letonia, Lituania, Polonia, România şi Suedia, au cerut noi sancţiuni împotriva Rusiei după moartea opozantului Aleksei Navalnîi, relatează joi agenţia EFE.
"Moartea lui Navalnîi este un alt semnal al represiunii accelerate şi sistematice în Rusia (...) Trebuie să ne intensificăm eforturile pentru ca leadership-ul politic al Rusiei şi autorităţile sale să fie trase la răspundere şi să impunem mai multe costuri pentru acţiunile lor, inclusiv prin sancţiuni", notează miniştrii de externe din cele opt ţări într-o scrisoare transmisă miercuri şefului diplomaţiei europene Josep Borrell şi consultată de agenţia spaniolă de presă.
Cei opt miniştri şi-au exprimat susţinerea faţă de propunerea pe care însuşi Borrell a formulat-o săptămâna trecută pentru sancţionarea unor noi persoane şi entităţi în baza regimului de sancţiuni al UE împotriva încălcării drepturilor omului, iar această serie de sancţiuni să poarte chiar numele lui Navalnîi.
UPDATE 19:30 Agențiile funerare din Moscova nu vor să închirieze o mașină pentru a transporta sicriul lui Navalnîi la înmormântarea ce va avea loc de vineri
Alianții fostului dizident rus Aleksei Navalnîi au declarat joi că nu reuşesc să închirieze o maşină funerară care să transporte sicriul acestuia la biserica din suburbia moscovită unde vineri va avea loc slujba de înmormântare.
Purtătoarea de cuvânt a lui Navalnîi, a declarat pe X (ex-Twitter) că persoane necunoscute au ameninţat telefonic furnizorii de servicii funerare şi că, prin urmare, nimeni nu a acceptat să-i transporte trupul, pe 1 martie, relatează Reuters şi Meduza.io, citate de Agerpres."Este o adevărată ruşine. Şoferii de maşini funebre refuză acum să îl ia pe Aleksei de la morgă", a deplâns pe Telegram Ivan Jdanov, unul dintre apropiaţii opozantului decedat.
UPDATE 15.00 - Ucraina a identificat 511 persoane suspectate de crime de război comise de ruși după februarie 2022 și a pronunțat deja 81 de condamnări, a declarat joi, la Kiev, procurorul general al acestei țări.
Andriy Kostin a luat cuvântul la o conferință privind crimele de război, alături de procurorii-șefi din Polonia, Lituania și România și de președintele serviciului de justiție al UE, Eurojust. În cadrul unei conferințe de presă care a urmat întâlnirii lor, procurorii au anunțat semnarea unei prelungiri cu doi ani a activității Echipei comune de anchetă, o inițiativă a cinci țări din UE pentru investigarea crimelor de război.
Rusia a negat că trupele sale au comis crime de război, în ciuda faptului că în conflict au fost uciși mii de civili ucraineni. Echipa comună de anchetă desfășoară ceea ce șeful Eurojust, Ladislav Harman, spune că este „cea mai mare investigație de crime de război din istorie".
UPDATE 14.00 - Armata ucraineană a afirmat că joi a doborât în total trei avioane rusești Su-34.
„După operațiuni de luptă reușite împotriva unui avion inamic azi-noapte, alte două avioane rusești au fost distruse: bombardiere de vânătoare Su-34 în sectoarele Avdiivka și Mariupol", a declarat șeful armatei Oleksandr Sîrski pe aplicația de mesagerie Telegram.
Ministerul ucrainean al apărării a adăugat „că au fost distruse 13 avioane rusești în 12 zile, așa că rămânem fără glume în ce privește aeronavele rusești”.
UPDATE 11:45 - Ucraina respinge atacuri ale Rusiei, dar situația este dificilă, afirmă comandantul șef al armatei
Forţele ucrainene au respins trupele ruse din satul Orlovka, la vest de Avdiivka, dar situaţia de pe frontul de est rămâne dificilă, a afirmat joi comandantul-şef al armatei ucrainene, generalul Oleksandr Sîrski, transmite Reuters.
Orlovka se află la mai puţin de 2 kilometri nord-vest de Lastocikine, sat recent ocupat de forţele ruse.
Săptămâna trecută, forţele ruse au capturat oraşul strategic Avdiivka din estul Ucrainei, după un asalt care a durat câteva luni, şi acum fac presiuni în alte zone de-a lungul liniei frontului, afirmă autorităţile ucrainene.
Armata ucraineană a anunţat săptămâna aceasta că s-a retras din alte două sate de lângă Avdiivka, pierzând şi mai mult teren în contextul în care sprijinul din partea aliaţilor săi occidentali e pe cale să se epuizeze.
UPDATE ORA 9:01 - Zelenski i-a mulțumit liderului sârb pentru sprijin. La summitul din Albania a încercat să convingă liderii regionali să facă arme împreună
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenskiyi-a mulţumit miercuri preşedintelui sârb Aleksandar Vucic pentru sprijinul acordat în războiul pe care Moscova îl poartă de doi ani împotriva Ucrainei şi s-a angajat să lucreze în continuare la un plan pentru a pune capăt conflictului, relatează Reuters.
Vucic, care s-a întâlnit cu liderul ucrainean la un summit al ţărilor din sud-estul Europei, în Albania, a oferit ajutor umanitar suplimentar şi a declarat că el crede că "doar dialogul constructiv şi soluţiile diplomatice pot aduce pacea". Într-o postare pe Instagram, el a mulţumit, de asemenea, Ucrainei pentru că a fost una dintre puţinele ţări care s-au abţinut să recunoască provincia separatistă sârbă Kosovo.
Zelenski "a remarcat importanţa participării Serbiei" la punerea în aplicare a planului de pace al Ucrainei, care prevede retragerea trupelor ruseşti şi restabilirea graniţelor post-sovietice ale Ucrainei din 1991. El a precizat, într-o postare pe X, că a discutat cu Vucic şi despre "provocările politice şi de securitate din Europa de Est".
Anul trecut, un document clasificat al Pentagonului spunea că Serbia a fost de acord să furnizeze arme Kievului sau că le-a trimis deja, în ciuda neutralităţii sale declarate în războiul din Ucraina şi a relaţiilor bune cu Moscova. Serbia a refuzat să sancţioneze Rusia, cu care are legături tradiţionale.
UPDATE ORA 6:47
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski le-a cerut miercuri aliaţilor săi decizii care să grăbească furnizarea de arme şi muniţii, insistând că nu mai este timp de pierdut în faţa armatei preşedintelui rus Vladimir Putin. ”Nu avem timp şi nici alternative. Ne confruntăm cu un asasin. Cu un Hitler numărul doi”, a spus Zelenski.
De asemenea, vicepremierul ucrainean Kubrakov a mărturisit că Ucraina nu are de gând să își închidă granița cu Polonia și nu este angajată în discuții pe această temă, a declarat miercuri vicepremierul Oleksandr Kubrakov, potrivit Reuters.
”Ucraina nu are de gând să își închidă granițele cu Polonia. Nimeni din partea ucraineană nu negociază pe această temă”, a scris Kubrakov pe X.
”Poporul nostru luptă pentru existența sa într-un război cu agresorul rus. Pentru noi, o graniță stabilă este o chestiune de supraviețuire”, a mai menționat oficialul.
