„Controlul medical periodic este diferit în funcţie de vârstă, adică o persoană tânără poate să meargă o dată la 3 ani, o persoană în vârstă probabil că trebuie să meargă o dată la 6 luni. Înainte să ne gândim la orice fel de sancţiuni, mie nu îmi place chestiunea asta cu sancţiunile, fără măsuri anterioare care să permită în primul rând accesul la aceste servicii, pentru că, dacă noi instituim sancţiuni şi nu există accesul la aceste servicii preventive, iar asistenţa medicală primară trebuie să se adapteze la acest efort naţional, atunci nu am făcut nimic, rezultatul va fi contrar.
Cred că o politică pe câţiva ani şi care să creeze premisele accesului la serviciile medicale preventive este cea care ne interesează în momentul de faţă, iar chestiunea cu sancţiunile aş lăsa-o pentru alte perioade când ştim sigur că avem un sistem pus la punct, lumea este informată, ia decizia nu numai în cunoştinţă de cauză, ci şi încurajată prin modul de organizare a sistemului de sănătate, care, din punctul de vedere al accesului la servicii medicale primare. încă este deficitar „ a explicat ministrul Sănătăţii.
Secretarul de stat în Ministerul Sănătăţii, Dr. Adriana Pistol, candidat la funcţia de membru în comitetul permanent al Biroului European OMS, este anunţul Ministrului Sănătăţii. Modul în care sunt pregătite sistemele de sănătate pentru crize precum pandemia sau războiul, pe agenda Biroului General OMS.
„Există o candidatură a unui reprezentant al României ca să devină membru în comitetul permanent al Biroului European OMS , este vorba despre aşa-numitul standing commitee, avem o candidatură care are mari şanse să fie votată de celelalte state membre, în persoana doamnei secretar de stat Adriana Pistol.
Există multe subiecte pe agendă, este vorba de reuniunea Biroului General OMS pentru Europa, este o reuniune anuală, care se desfăşoară alternativ, într-un an se desfăşoară la Copenhaga, unde este sediul acestei organizaţii, şi într-un alt an se desfăşoară într-un stat membru care propune organizarea pe teritoriul naţional a acestei reuniuni, sunt miniştrii Sănătăţii din cele 53 de state membre ale regiunii europene a OMS, pe agenda dezbaterilor se află problemele importante legate de sănătatea publică, dacă ne referim la pandemia COVID, dacă ne referim la conflictul din Ucraina care afectează serios accesul la servicii de sănătate mai ales al cetăţenilor urcaineni, dacă ne referim la probleme globale cum ar fi infecţia HIV, tuberculoza sau bolile cu transmitere sexuală, sau hepatitele virale, dar discutăm şi probleme de politică de sănătate care se referă la asigurarea rezilienţei institutelor de sănătate, aşa-numita pistă dublă, în sensul că statele din regiune trebuie să asigure accesul la servicii de sănătate al pacienţilor care au diverse tipuri de afecţiuni şi pe de altă parte să fie pregătite sistemele de sănătate şi pentru crize de genul celor prin care am trecut în această perioadă, fie că ne referim la pandemie, fie că ne referim la conflictul din Ucraina”, a precizat ministrul Sănătăţii.
Prevenţia, unul dintre subiectele principale de interes la reuniunea de la Tel Aviv. Ministrul Sănătăţii afirmă că în România nu există încă o cultură a prevenţiei.
„Mai mult, tot aici se va discuta un subiect nou, care este pe agendă şi de care noi suntem foarte interesaţi, este vorba despre dezvoltarea unor comportamente sănătoase la nivelul diverselor comunităţi, acest lucru trebuie să ţină cont de aspectele de natură economică şi culturală din fiecare stat, iar aceste comportamente sănătoase trebuie până la urmă să ducă sau modificările de comportament, mai degrabă, trebuie să ducă la reuşita unor programe cum ar fi vaccinarea, încurajarea mişcării fizice, alimentaţia corectă, care până la urmă fac viaţa mai bună şi necesitatea accesului la servicii de sănătate este mai redusă şi, mai mult, pun bază pe serviciile preventive.
Şi noi în România nu avem o cultură a prevenţiei şi încercăm prin aceste activităţi care se vor desfăşura în perioada următoare să schimbăm paradigma, mai ales în zona de asistenţă medicală primară, şi în zona generală de viaţă a populaţiei în care prevenţia, comportamentele sănătoase, prezentarea periodică la controale medicale să determine o stare de sănătate cât mai lungă şi o detecţie precoce a bolii, dacă cumva ea apare.
Reprezentanţii OMS discută despre înfiinţarea unui centru de excelenţă în ceea ce priveşte comportamentele sănătoase
Deocamdată, există discuţii incipiente, se discută şi despre organizarea unui centru de excelenţă în ceea ce priveşte comportamentele sănătoase, în regiunea europeană a OMS şi ne-am bucura să fim şi noi printre ţările care ar putea candida la organizarea unui astfel de centru, evident se va dezvolta un cadru strategic general, iar fiecare ţară trebuie să adopte din acest cadru strategic ceea ce i se potriveşte, dacă vreţi, în funcţie de background-ul cultural, este extrem de important, de nivelul de educaţie al populaţiei şi de diversele categorii de populaţie, pentru că una este să educăm copiii într-un spirit preventiv, o persoană adultă este mai greu de influenţat şi trebuie să găsim pârghii încât durata vieţii sănătoase să fie cât mai îndelungată şi în ţara noastră”, a declarat ministrul Sănătăţii pentru News.ro.
