"Dreptul la apărare şi la un proces echitabil este un drept fundamental câştigat în 1989, bazat pe principiile şi valorile europene pe care ni le-am asumat şi ca membri ai Uniunii Europene. Este principalul motiv ce m-a determinat să propun aducerea în actualitate a două legi, adoptate de peste 20 de ani, care nu mai răspund cerinţelor societăţii actuale româneşti, ci unor vremuri care, în contextul post revoluţionar în care se găsea România, erau evident impregnate de spiritul unor interese politice, strategice şi social-economice. Am depus astăzi la Camera Deputaţilor o iniţiativă pentru modificarea Legii 370/2004 pentru alegerea preşedintelui României şi a Legii 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale. Prin aceste modificări urmărim asigurarea dreptului la un proces echitabil în care părţile să poată fi prezente la desfăşurarea procedurii jurisdicţionale şi să îşi susţină cauza", a scris Cazanciuc pe Facebook.
Potrivit expunerii de motive, proiectul vizează modificarea legii pentru alegere preşedintelui României, astfel încât deciziile Biroului Electoral Central privind înregistrarea sau respingerea candidaturilor pentru funcţia de preşedinte al României ori a semnelor electorale care vizează aceste candidaturi să nu se mai conteste la Curtea Constituţională, ci la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Secţia de contencios administrativ şi fiscal.
Se propune, de asemenea, ca dosarele privind candidaturile să fie transmise de către BEC Curţii Constituţionale în vederea verificării procedurilor pentru alegerea preşedintelui României.
Modificarea legală mai prevede stabilirea unei majorităţi calificate de două treimi din numărul judecătorilor CCR pentru emiterea hotărârii privind respectarea procedurilor de alegere a preşedintelui României.
Nicolae Ciucă, întâlnire cu Maia Sandu la Chișinău. Ce mesaj i-a dat președintele PNL
"Candidaţii, partidele politice, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţele politice, alianţele electorale şi alegătorii pot contesta înregistrarea sau respingerea înregistrării candidaturilor sau a semnelor electorale, după caz. Contestaţiile se fac în scris şi se depun la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Secţia de contencios administrativ şi fiscal. Înalta Curte soluţionează contestaţiile în complet de 5 judecători cu citarea părţilor, în cel mult două zile de la înregistrare. Deciziile Înaltei Curţi sunt definitive. În cel mult 24 de ore de la expirarea termenului de soluţionare a contestaţiilor, Biroul Electoral Central transmite Curţii Constituţionale dosarele privind candidaturile în vederea verificării respectării procedurii pentru alegerea preşedintelui României. CCR se pronunţă în termen de 24 de ore", se arată în proiectul de lege.
Potrivit acestuia, asupra respectării procedurilor pentru alegerea preşedintelui României la nivelul BEC, plenul CCR hotărăşte cu votul a două treimi din numărul judecătorilor, în termen de 24 de ore.
Preşedintele Curţii Constituţionale poate invita, pentru relaţii, persoanele necesare, mai spune iniţiativa legislativă.
