Precizările CCIR privind contextul dezvoltării noului Romexpo și importanța sa

Am luat act despre interesele și acțiunile unui anumit operator economic, care tind spre îngreunarea demersului investițional propus pentru revitalizarea Romexpoși pe care le considerăm ca fiind generatoare nu numai de prejudicii de imagine, ci și de limitări ale oportunităților de dezvoltare locală și națională.
 
În primul rând, nu se poate vorbi despre o păgubire a statului. Romexpo S.A. poate fi considerată ca fiind păgubită, în condițiile în care, în anii 1990 - 1991, a fost printre puținele entități din România, dacă nu chiar singura, căreia i s-a refuzat constituirea dreptului de proprietate cu privire la terenul pe care se află, în raport de toate celelalte societăți existente și înainte de 1990, care și-au dobândit în mod gratuit dreptul de proprietate asupra terenurilor pe care își desfășurau activitatea. În acest context, adoptarea modificărilor aduse legii camerelor de comerț din România reprezintă, mai întâi de toate, o recunoaștere și, totodată, o corecție istorică.
 
Pentru suprafața de teren care face obiectul actual al transferului nu există cereri de retrocedare
 
Cu privire la despăgubirile pe care statul ar fi obligat să le facă ca urmare a acestui transfer, așa cum s-a transmis, în mod eronat, în spațiul public, precizăm că, în conformitate cu art. III alin. (2) din legea adoptată de Parlament, în cazul terenurilor pentru care există cereri de restituire în curs de soluționare, transmiterea cu titlu gratuit a dreptului de proprietate către CCIR se face numai după clarificarea regimului lor juridic. În concluzie, pentru suprafețele de teren care au regimul juridic clarificat, nefiind afectate de cereri de retrocedare, transmiterea dreptului de proprietate către CCIR are loc după intrarea în vigoare a legii, iar pentru suprafețele de teren pentru care există cereri de retrocedare, după pronunțarea de către instanțele judecătorești învestite cu soluționarea acestora a unor decizii definitive prin care să fie clarificat regimul juridic al acestor suprafețe de teren.
 
Statul va încasa 345 de milioane de euro anual
 
Studiile realizate de o renumită companie de analize financiare relevă faptul că în perioada de construcție vor fi achitate statului taxe și impozite de 202 milioane de euro, iar în fiecare an de funcționare, proiectul va genera, exclusiv statului, 345 de milioane de euro, inclusiv prin cele peste 30.000 de locuri de muncă astfel create. De asemenea, precizăm că terenul nu va fi folosit gratuit, dezvoltatorul urmând să achite, în condițiile legii, o taxă de superficie către CCIR, care va fi folosită pentru consolidarea instituțională, implicit pentru susținerea mediul de afaceri din România.
 
Terenul nu poate fi vândut de stat
 
Trebuie precizat faptul că terenul care face obiectul transferului către CCIR, prin modificările legislative a căror constituționalitate a fost validată de către Curtea Constituțională a României, se află în administrarea și folosința CCIR încă din anul 1972 și, totodată, că aceasta are drept de folosință a terenului pentru încă 32 de ani de acum înainte.
 
Mai mult, construcțiile actuale aflate pe terenul în discuție sunt în proprietatea Romexpo S.A., societate al cărei acționar majoritar este CCIR. Aceasta înseamnă că terenul, afectat de dreptul de folosință până în anul 2053, adică nefiind liber de sarcini, nu poate fi înstrăinat fără justa despăgubire a Romexpo și a CCIR, iar despăgubirea din partea statului în acest caz s-ar ridica la aproximativ 300 de milioane de euro, sumă comparabilă cu cea vehiculată în spațiul public ca fiind valoarea terenului.
 
„Discuția este simplă, fie rămânem la stadiul actual cu Romexpo, fie investim în modernizarea lui și îl readucem la viață printr-o investiție de 2,87 miliarde de euro, cu ajutorul unui partener român, situație în care ne este necesară proprietatea asupra terenului. Dat fiind întregul context, dreptul de folosință al CCIR și proprietatea pe construcțiile existente, CCIR este singura instituție cu care statul poate fi partener în valorificarea acestui teren. Noi ne dorim un Romexpo simbol, așa cum a fost în perioada sa de glorie, cu sală polivalentă, centru expozițional, muzee, grădină și credem că asta își doresc și românii", a spus Mihai Daraban, Președintele CCIR.