Planul fiscal negociat de România cu oficialii europeni prevede o reducere treptată a deficitului bugetar de la 7% la 3% pe o perioadă de 7 ani. Proiectul vorbește inclusiv despre ajustarea taxelor și impozitelor.
"Dupa construirea bugetului vom avea intalnire cu Comisia Europeana si cu Banca Mondiala, dar in momentul de fata este prematur sa discutam", a declarat ministrul Finantelor Tanczos Barna.
Chiar dacă responsabilii cu banii țării dau asigurări că nu vom avea creșteri noi de taxe, economiștii spun că acest lucru va fi necesar pentru a acoperi gaura uriașă de la buget. La începutul lunii februarie reprezentanții Fondului Monetar Internațional ajung din nou în România pentru a evalua situația economică, iar Banca Mondială a actualizat prognoza: ar urma să avem o creștere economică de doar 2,1%.
"Din pacate, noi cu totii vom strange cureaua, mai putin autoritatile pentru ca aceasta reducere a deficitului bugetar va insemna, de fapt, cresteri de taxe. Stiti ce inseamna deficit de 7%? Inseamna ca vom imprumuta in fiecare an aproape 50 de miliarde de euro", a aratat analistul financiar Adrian Negrescu.
"Si anul trecut ne-au promis ca nu vor fi cresteri de taxe si pana la urma le-au crescut pe final de an ca sa fie aplicabile din prima zi a lui 2025, deci cumva ma astept ca acelasi lucru sa se intample", a afirmat, la randul sau, profesorul de economie Christian Nasulea.
Iar criza economică se va reflecta în piață și ne putem aștepta la un val de concedieri și noi scumpiri la raft. Spre exemplu, în județul Prahova fabrica de frigidere își închide porțile și 500 de angajați vor fi concediați. Uleiul, carnea și laptele ne vor costa mai mult cu 10%.
