Rata anuală a inflaţiei a scăzut în luna iulie 2023 la 9,4%, de la 10,3% în iunie, în condiţiile în care mărfurile alimentare s-au scumpit cu 16,24%, cele nealimentare cu 4,25%, iar serviciile cu 11,65%, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică, publicate vineri.
În iulie comparativ cu iunie, rata inflaţiei a fost 0,15%.
"Rata inflaţiei de la începutul anului (iulie 2023 comparativ cu decembrie 2022) este 4,4%. Rata anuală a inflaţiei în luna iulie 2023 comparativ cu luna iulie 2022 este 9,4%. Rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni (august 2022 - iulie 2023) faţă de precedentele 12 luni (august 2021 - iulie 2022) este 13,7%", se arată în comunicatul INS.
Potrivit sursei citate, indicele armonizat al preţurilor de consum (IAPC), indicator pentru determinarea inflaţiei la nivelul statelor membre ale UE, în luna iulie 2023 comparativ cu luna iunie 2023 este 100,15%. Rata anuală a inflaţiei în luna iulie 2023 comparativ cu luna iulie 2022 calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) este 8,9%. Rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni (august 2022 - iulie 2023) faţă de precedentele 12 luni (august 2021 - iulie 2022) determinată pe baza IAPC este 12,1%.
Banca Naţională a României (BNR) a revizuit în urcare la 7,5%, de la 7,1%, prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an şi la 4,4% pentru sfârşitul lui 2024, potrivit datelor prezentate miercuri de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.
Conform prezentării, scenariul de bază a fost construit pe baza legislaţiei în vigoare la momentul realizării proiecţiei şi nu include impactul măsurilor de consolidare fiscală discutate recent de autorităţi. Traiectoria se plasează peste cea prezentată în Raportul asupra inflaţiei din mai, însă mai semnificativ doar la finele anului curent (+0,4 pp).
De asemenea, se menţionează incertitudini ample privind traiectoria proiectată în contextul probabilei adoptări a unor măsuri de corecţie fiscală pe partea veniturilor bugetare, cu impact direct asupra inflaţiei IPC (de exemplu, majorări ale impozitelor indirecte - TVA, accize).
Guvernatorul BNR Mugur Isărescu a spus la prezentarea raportului asupra inflației de miercuri că, după datele preliminare de la BNR, inflaţia din România este de o cifră şi a menţionat că acest lucru va reieşi din comunicatul din următoarele zile pe care îl va transmite Institutul Naţional de Statistică.
Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României a decis în ședința din 7 august menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 7,00 la sută pe an. De asemenea, BNR menține rata dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 8,00 la sută pe an și a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 6,00 la sută pe an. Abordarea strategică a BNR presupune păstrarea ratei înalte a dobânzii de politică monetară pe o perioadă mai lungă, până când devine cert că inflația coboară sub 7%, a subliniat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, prezentând miercuri raportul trimestrial asupra inflaţiei.
Perspective asupra inflației
Prognoza actualizată a BNR, prezentată în această săptămână, reconfirmă perspectiva continuării scăderii ratei anuale a inflației în următorii doi ani, pe o traiectorie ceva mai ridicată decât cea previzionată anterior doar pe segmentul de mijloc al orizontului prognozei. Potrivit acesteia, rata anuală a inflației urma să coboare la nivelul de o cifră în debutul trimestrului III 2023, fapt confirmat după datele INS pentru luna iunie, și în proximitatea intervalului țintei la finele orizontului proiecției.
Descreșterea va fi antrenată pe mai departe de factorii pe partea ofertei, în principal de efecte de bază dezinflaționiste și de corecții descendente ale cotațiilor unor mărfuri, cărora li se alătură influențele așteptate să vină din continuarea restrângerii excedentului de cerere agregată, mai lentă totuși decât în proiecția precedentă, transmite BNR.
Actuala perspectivă a inflației este marcată de incertitudini crescute, având ca principale surse pe termen scurt plafonarea temporară a adaosului comercial la produse alimentare de bază, dar mai cu seamă măsurile fiscale ce se prefigurează a fi implementate în vederea măririi veniturilor bugetare, conform BNR.
Incertitudinile și riscurile majore decurg însă din conduita viitoare a politicii fiscale și de venituri, date fiind caracteristicile execuției bugetare din primele șase luni ale anului și majorările salariale recente din sectorul public, dar și pachetul de măsuri fiscal-bugetare ce va fi probabil adoptat în scopul continuării consolidării bugetare, a cărui configurație finală este deocamdată necunoscută.
În același timp, incertitudini și riscuri însemnate la adresa perspectivei activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației, continuă să genereze războiul din Ucraina și sancțiunile asociate, iar absorbția fondurilor europene, în principal a celor aferente programului Next Generation EU, este condiționată de îndeplinirea unor ținte și jaloane stricte. Ea este însă esențială pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziției energetice, dar și pentru contrabalansarea, cel puțin parțială, a impactului contracționist al șocurilor pe partea ofertei, amplificat de înăsprirea condițiilor economice și financiare pe plan internațional.
Relevante continuă să fie deciziile de politică monetară ale Fed și BCE, precum și atitudinea băncilor centrale din regiune.
