Deși a admis că excluderea celor două țări ar fi, din punct de vedere juridic, o mișcare complexă, oficialul francez a subliniat că este o variantă posibilă.
”Poziţia noastră este clară: nu vom sacrifica nici revenirea şi nici statul de drept. Nu se pune problema revizuirii mecanismului care leagă cele două”, a transmis Beaune într-un interviu acordat publicației ”Journal du Dimanche”, precizând că refuzul Poloniei și Ungariei le-ar putea face să piardă finanţări de miliarde de euro. ”Aceasta nu este o ameninţare, ci o consecinţă directă a absenţei unui nou buget dacă vor continua cu veto-ul lor faţă de pachet”, a adăugat oficialul de la Paris, citat de Agerpres.
Ungaria și Polonia au blocat prin veto bugetul multianual al UE pentru perioada 2021-2027 și Planul de relansare economică, acuzând Bruxelles-ul de standarde duble și de încălcarea suveranității.
Pe 5 noiembrie, Parlamentul European şi Germania, care deţine preşedinţia Consiliului UE, au ajuns la un acord privind un ”regim general de condiţionalitate” prin care fondurile alocate unui stat membru din bugetul multianual al UE, de 1.074 de miliarde de euro, şi cele din Planul de redresare ”Next Generation”, în valoare de 750 de miliarde de euro, vor putea fi suspendate în cazul în care Comisia Europeană constată că acesta nu respectă independenţa justiţiei sau libertatea presei. Decizia trebuie validată prin majoritate calificată în Consiliul UE, iar bugetul UE trebuie adoptat în unanimitate.
Viitorul summit european va avea loc în perioada 10-11 decembrie, la Bruxelles.
