Trecerea la moneda euro se bucură de un sprijin larg în statele membre care nu au adoptat încă moneda unică, arată sondaj Eurobarometru Flash realizat în Bulgaria, Cehia, Croația, Ungaria, Polonia, România și Suedia. Astfel că 57 % dintre respondenți sunt în favoarea introducerii monedei euro în țara lor. Cele mai ridicate procente de respondenți cu opinie pozitivă s-au înregistrat în România (75 % în favoarea monedei) și Ungaria (69 %). În toate statele membre care au participat la sondaj, cu excepția Cehiei, s-a înregistrat o creștere a proporției celor care sunt în favoarea introducerii monedei euro, comparativ cu 2020. Cele mai mari creșteri sunt observate în România (de la 63 % la 75 %) și Suedia (de la 35 % la 43 %).
Marea majoritate a cetățenilor UE intervievați (60 %) consideră că trecerea la moneda euro a avut consecințe pozitive pentru țările care o utilizează deja. În același timp, peste jumătate - 52 % au declarat că, în general, vor fi consecințe pozitive ale introducerii monedei euro pentru țara lor și chiar mai mult, iar 55 % au spus că introducerea monedei euro ar avea consecințe pozitive inclusiv pentru ei înșiși.
Sondajul Eurobarometru a fost realizat în luna mai a acestui an în cele șapte state membre care nu au aderat încă la zona euro, și anume în Bulgaria, Cehia, Croația, Ungaria, Polonia, România și Suedia.
La ce se așteaptă românii după introducerea monedei euro - De ce sunt îngrijorați
Mai bine de 6 și 10 respondenți (62%) consideră că introducerea monedei euro va genera o creștere a prețurilor. Acestă cifră variază de la țară la țară, dar în toate statele, cu excepția Ungariei, opinia aceasta este majoritară.
Cele mai ridicate valori se observă în Cehia (77%), Croația (71%), Bulgaria (69%) și Polonia (66%).
Aproximativ șapte din zece respondenți din cele șapte țări (71%) se consideră îngrijorați de stabilirea abuzivă a prețurilor în timpul tranziției, această valoare variind de la 53% în Suedia la 82% în Croația. 27% consideră că aceasta va fi o problemă.
În România, 71% dintre cetățeni împărtășesc această îngrijorare.
Coaliția de guvernare PNL – USR PLUS – UDMR a stabilit, prin programul de guvernare, ca obiectiv principal aderarea la Zona Euro prin ”creșterea convergenței reale cu economiile europene, prin atingerea unui PIB pe cap de locuitor la paritatea de cumpărare standard de 85% din media UE 27, la orizontul anului 2024”.
De trei ani, Comisia Națională pentru adoptarea Euro lucrează la elaborarea Planului național, sub conducera Guvernului și a BNR și a Academiei Române.
Potrivit raportului de fundamentare al Planului național de adoptare a monedei euro, din decembrie 2018, se estima că țara noastră va îndeplini criteriile pentru aderare la Zona Euro în 2024-2026. Totodată, potrivit raportului de convergență din 2020, publicat de Comisia Europeană în iunie 2020, România era singurul stat membru din țările UE aflate în afara Zonei Euro care nu îndeplinea niciunul din cele patru criterii pentru adoptarea monedei unice.
Atitudinea față de introducerea monedei euro
Aproape 60% dintre cetățenii din cele 7 țări spun că sunt în favoarea introducerii monedei euro în țara lor: 75% dintre respondenții din România sunt în favoarea introducerii monedei euro, țara noastră fiind urmată de Ungaria (69%), în timp ce în Cehia (33%) și Suedia (43%) există cea mai scăzută valoare la acest capitol.
Respondenții din România (63%) și Ungaria (60%) sunt cei mai încrezători că introducerea monedei unice ar avea consecințe pozitive pentru țara lor.
În fiecare dintre cele șapte țări, peste 50% dintre respondenți consideră că moneda euro a avut consecințe pozitive pentru statele în care aceasta este deja folosită:52% dintre cehi și bulgari și 71% dintre români.
De asemenea, 52% dintre respondenți consideră că introducerea monedei euro va avea consecințe pozitive pentru țara lor, în timp ce 43% spun că vor exista consecințe negative.
În cine au încredere cetățenii pentru informarea introducerii monedei euro?
Românii și suedezii au încredere mare la acest capitol în instituțiile europene și în băncile centrale naționale.
La nivelul celor 7 state, băncile centrale naționale rămân cea mai credibilă sursă de informare cu privire la adoptarea monedei euro, consideră peste 7 din 10 respondenți (73%).
Încrederea în banca centrală este scăzută în Polonia (61%) și Croația (63%), în vreme ce băncile centrale din Suedia (91%) și Cehia (90%) se bucură de cea mai mare încredere din partea cetățenilor când vine vorba despre acest capitol.
Instituțiile europene sunt a doua cea mai credibilă sursă de informare privind trecerea la moneda unică. În toate țările, cel puțin jumătate dintre respondenți au încredere în instituțiile europene, cele mai ridicate niveluri de încredere înregistrându-se în rândul respondenților din România (80%), urmată de Suedia (72%).
Cât de informați se simt cetățenii în legătură cu moneda unică?
În cinci din cele șapte țări, aproximativ jumătate dintre cetățenii acestora au spus că sunt informați cu privire la moneda euro: Bulgaria și Cehia (ambele cu 54%), Suedia (53%), Ungaria și Polonia (ambele cu 52%). România și Croația consideră că nu sunt bine informați despre moneda unică a Uniunii Europene: Croația - 46% și România - 48%.
Bulgaria a înregistrat cea mai mare creștere, notează Eurobarometrul, mai ales pentru că în iulie 2020, Banca Centrală Europeană (BCE) a anunţat că Bulgaria şi Croaţia au fost acceptate să se alăture ERM-2 (mecanismul ratelor de schimb), o perioadă obligatorie de doi ani înainte de adoptarea monedei euro. Guvernul de la Sofia a anunțat în iunie acest an că va adopta moneda euro din 1 ianuarie 2024.
