Mironosițele sunt femei evlavioase, onorabile, unele sunt mame, printre care și Maica Domnului. Au luat parte la răstignire, cu sufletele sfâșiate de durere pentru nedreptatea ce se făcea unui om sfânt pe care îl iubiseră cu iubire curată, și apoi, potrivit tradiției, s-au dus cu mir la mormânt - mormintele erau săpate orizontal în stânci, nu în adâncime că astăzi, și erau astupate cu pietre ce puteau fi înlăturate - că să ungă după ritual corpul înfășurat în giulgiuri albe de pânză.
Femeia are un loc special în Ortodoxie și este apreciată prin asemănarea ei cu Maica Domnului. Biserica o așază sub ocrotirea Fecioarei Maria, dar și a Femeilor Mironosițe, numite de Patriarhul Daniel „icoane ale curajului”. Acestea, în dimineața Învierii lui Iisus, „au fost cele mai curajoase ființe umane” și, în timp ce ucenicii stăteau închiși în casă de frica iudeilor, ele au biruit teama și au mers la mormânt, ca să ungă după obicei, cu miruri de mare preț, trupul lui Iisus.
În cultul public sunt elogiate atât curajul femeilor mironosițe și al mucenițelor, cât și viețile virtuoase ale sfintelor cuvioase din diferite arii geografice sau sociale.
În prezent, femeile creștine au un rol esențial în viața Bisericii și în societate mai ales prin creșterea și formarea spirituală a copiilor, dar nu numai.
În parohie, preotesele sunt un sprijin real al preotului, dar și al întregii comunități. Acest lucru poate fi observat cu precădere în diaspora, unde soțiile clericilor coordonează activitățile sociale și educative din parohie, dar și alte activități, pentru că în multe cazuri preoții români din afara țării trebuie să aibă și un loc de muncă pentru a-și întreține familia, relatează basilica.ro.
Mamele sfinților au fost întotdeauna elogiate și oferite ca model în Biserică. De asemenea, este evidențiat exemplul femeilor care au contribuit la înfăptuirea Marii Uniri din 1918: Regina Maria, Ecaterina Teodoroiu și Elena Alistar. Anul acesta, Biserica Ortodoxă Română a canonizat-o pe prima monahie de neam român din istorie, Cuvioasa Teofana Basarab. Biserica și-a exprimat aprecierea și pentru realizările din prezent ale unor personalități feminine, cum este exemplul sportivei Simona Halep.
În Noul Testament întâlnim numele unor femei mironosițe: Maica Domnului, Maria Magdalena, Maria, mama lui Iacov și a lui Iosif sau Iosie, Maria lui Cleopa, Ioana, soția lui Huza, Salomeea, Suzana și cele două surori ale lui Lazăr, Marta și Maria. Mai sunt asimilate cu acestea și Veronica, cea care I-a dăruit Mântuitorului, pe drumul spre răstignire, un ștergar pentru a-și șterge față. Potrivit tradiției, chipul Mântuitorului s-a întipărit pe acest ștergar (năframă).
Dar, femei mironosițe nu sunt doar cele care au alergat la mormântul Domnului, ci toate cele care vin la biserica cu dragostea și curajul lor. Astfel, Duminica Mironosițelor este o zi dedicată femeilor creștine.
Cine sunt femeile mironosițe
Femeile mironosițe sunt cele care L-au însoțit deseori pe Hristos în activitatea Să și care au participat la evenimentele ultime din viață Mântuitorului: pătimirile, răstignirea, moartea și punerea în mormânt a Domnului.
Tot ele sunt cele care au mers dis-de-dimineață la mormântul Acestuia, că să ungă trupul Lui cu miresme, pentru că nu se împlinise rânduiala iudaică, din cauza grabei punerii lui Hristos în mormânt. S-a spus că femeilor mironosite nu le-a scăpat acest amănunt.
E bine să reținem că după cum femeia (Eva) este prima ființă umană care l-a văzut pe Adam, tot așa și acum, femeile sunt primele care Îl văd pe noul Adam, pe Hristos Cel înviat.
Sunt primele martore ale mormântului gol și ale vestirii îngerului: "Căutați pe Iisus Nazarineanul, Cel răstignit? A înviat! Nu este aici. Iată locul unde l-au pus. Dar mergeți și spuneți ucenicilor Lui și lui Petru că va merge în Galileea". (Mc. 16, 6-7). Iar Sfântul Evanghelist Matei ne spune că în timp ce se îndreptau de la mormânt spre casă, Hristos Cel înviat din morți le-a întâmpinat și le-a zis: "Bucurați-va, nu va temeți!" (Matei 28,9), scrie creștinortodox.ro.
