Ungaria și Polonia au blocat prin veto bugetul multianual al UE pentru perioada 2021-2027 și Planul de relansare economică.
”Desigur că nu vom capitula în faţa acestui veto. Acest lucru ar trebui să fie foarte clar Ungariei şi Poloniei... Premisa noastră este foarte clară vis-a-vis de aceste state membre, vom merge înainte fără ele”, a spus Gentiloni la o conferinţă organizată de Institutul pentru studii politice internaţionale. Oficialul european și-a exprimat îngrijorarea față de impasul în care se află relațiile dintre Bruxelles și liderii celor două țări din Europa de Est, însă a subliniat că ar putea fi depășit printr-un acord, graţie eforturilor diplomatice.
În aceeași zi, Premierul Viktor Orban a declarat că țara sa ”în continuare nu poate accepta clauza care condiţionează bugetul şi fondul de recuperare de respectarea statului de drept” și a insistat că cele două chestiuni ar trebuie abordate separat. Liderul de la Budapesta a respins propunerea de a exista o declaraţie explicativă ataşată la reglementări.
”Pentru noi, soluția de a ataşa o declaraţie ca un bileţel lipit de o bucată de hârtie pentru a-ţi aminti de ceva, nu va funcţiona. Lăsaţi neschimbat statu-quoul şi totul va merge simplu şi rapid”, a transmis Orban Bruxelles-ului.
Și purtătorul de cuvânt al guvernului de la Varşovia, Piotr Muller, a informat că poziţia Poloniei de a se opune condiţionării fondurilor UE rămâne neschimbată.
Reamintim că, pe 5 noiembrie, Parlamentul European şi Germania, care deţine preşedinţia Consiliului UE, au ajuns la un acord privind un ”regim general de condiţionalitate” prin care fondurile alocate unui stat membru din bugetul multianual al UE, de 1.074 de miliarde de euro, şi cele din Planul de redresare ”Next Generation”, în valoare de 750 de miliarde de euro, vor putea fi suspendate în cazul în care Comisia Europeană constată că acesta nu respectă independenţa justiţiei sau libertatea presei. Decizia trebuie validată prin majoritate calificată în Consiliul UE, iar bugetul UE trebuie adoptat în unanimitate.
Potrivit unui înalt responsabil comunitar însă, citat de Agerpres, Comisia Europeană studiază deja diferite opţiuni pentru activarea fondul de redresare post-pandemie fără Polonia şi Ungaria.
Una dintre opţiuni ar fi iniţierea unei ”cooperări consolidate”, un mecanism prevăzut în tratate, care permite unui grup de cel puţin nouă state membre să lanseze o iniţiativă la care nu doresc să participe şi celelalte țări. O altă posibilitate ar putea fi aceea ca statele membre care doresc să participe la fondul de redresare să ofere garanţiile financiare necesare pentru ca Executivul comunitar să poată emite datoria comună cu care se va finanţa acest fond, astfel încât să nu mai fie nevoie de decizia privind resursele proprii (care cuprinde sursele de finanţare ale mecanismului), blocarea acestei decizii fiind modalitatea prin care Polonia şi Ungaria au opus acel veto. Cea de-a treia variantă ar presupune un acord interguvernamental între statele interesate, dar Bruxelles-ul o consideră mai puţin atractivă, întrucât ar necesita mai mult timp şi, în plus, atragerea împrumuturilor de pe pieţe prin această schemă ar creşte gradul de îndatorare al statelor membre.
