CULISELE STATULUI PARALEL. Politicile de mediu, puse sub semnul întrebării

La fel ca în cazul tranziției rapide la energie regenerabilă ale statelor din UE, care a fost pusă pe pauză din cauza crizei din Ucraina, și politicile mărețe de mediu și agricultură ale Uniunii Europene, Green Deal și Farm to Fork au fost amânate. Motivul deciziei a fost de a acorda mai mult spațiu statelor, în contextul actual, de a-și gestiona crizele din domeniul agriculturii și din cel energetic, fără costuri suplimentare.


Green Deal reprezintă un pachet de legi care are impact asupra întregii economii europene, de la energie și agricultură la industrie și sectorul serviciilor. Scopul acestui proiect legislativ este de a reduce emisiile de carbon, însă a fost amânat pentru că acesta punea prea mare presiune pe piața energetică internațională, afectată deja semnificativ de creșterile de prețuri de anul trecut și de invazia Rusiei din Ucraina.


Același context a forțat liderii UE să renunțe momentan și la trecerea rapidă la energia sustenabilă și să permită revenirea statelor membre la poducerea energiei electrice bazate pe cărbune. „Nu există tabu-uri în această situație. Istoria a luat o altă turnură și trebuie să ne adaptăm la această schimbare istorică”, a declarat vicepreședintele Cimisiei Europene, Frans Timmermans, despre schimbarea dramatică a politicilor Uniunii Europene din ultima perioadă.

Pe baza noii politici a Uniunii Europene, unele state membre, precum Polonia și Italia au anunțat că au în plan redeschiderea unor centrale electrice pe bază de cărbune. Și Belgia a făcut modificări și a anunțat că amână pentru 10 ani renunțarea la centralele nucleare. Proiectele nucleare prezintă interes și pentru România, care a anunțat că vrea să investească în acestea, scrie G4MEDIA.

Asta nu înseamnă că Green Deal a fost șters cu buretele. În paralel cu menținerea surselor de energie bazate pe cărbune, multe state membre UE continuă să investească în energie regenerabilă și sustenabilă, investiții susținute masiv prin Green Deal.


Tot din cauza războiului din Ucraina, UE ar putea decide să amâne publicarea propunerilor sale în ceea ce privește agricultura durabilă. Acestea erau așteptate săptămâna aceasta, însă impactul pe care criza din Ucraina o are asupra aprovizionării cu alimente ar fi determinat unele dintre statele membre UE să se opună reformării sectorului agricol în această perioadă, scrie Reuters. Inclusiv ministrul Agriculturii, Adrian Chesnoiu, a solicitat revizuirea strategiei Farm to Fork, dar și a propunerii Uniunii Europene ca 4% din suprafața agricolă a statelor membre ar trebui să rămână necultivată. Declarația ministrului este susținută și de Asociația Fermierilor din România, care este de părere că actualul context a condus la necesitatea utilizării integrale a terenurilor agricole.

Schimbările pe care liderii Uniunii Europene le propun includ reducerea utilizării pesticidelor la jumătate până în anul 2030, ale substanțelor considerate nocive față de mediu, dar și scăderea rentabilității culturilor agricole.

Bruxelles a demarat acest proces de modernizare a sectorului agricol, după ce s-a constatat că aproape 10% din emisiile de gaze cu efect de seră provin din acest domeniu.

Oficialii uniunii europene ar urma să revină luni cu propunerea finală a calendarului obiectivelor, „care concurează cu planurile de urgenţă destinate să răspundă la creşterea preţurilor la energie şi a celor cu privire la aprovizionarea cu alimente”, având în vedere că invadarea Ucrainei a cauzat majorarea preţurilor la grâu şi orz, scriu jurnaliștii de la G4MEDIA.