"Testamentele sunt complementare", a declarat un purtător de cuvânt al Tribunalului din Munchen, fără să ofere detalii suplimentare.
Muzeul de Arte Frumoase din Berna a anunţat săptămâna trecută că a fost ales de Cornelius Gurlitt drept moştenitor al operelor sale de artă, printre care se află tablouri şi schiţe realizate de artişti celebri, precum Marc Chagall, Henri Matisse şi Pablo Picasso.
Citat de agenţia de presă germană DPA, preşedintele Tribunalului din Munchen, Gerhard Zierl, a precizat că al doilea testament al lui Gurlitt conţine elemente "mai concrete". "Moştenitorul sau moştenitorii sunt moştenitori universali. Ei moştenesc tot", a spus el.
Marţi, tribunalul a primit două testamente: unul datat în 9 ianuarie 2014 şi altul semnat pe 21 februarie 2014.
Muzeul din Berna a anunţat că va da publicităţii, cât de curând, un comunicat oficial. Potrivit Tribunalului din Munchen, moştenitorii contactaţi care locuiesc în Germania au la dispoziţie şase săptămâni pentru a spune dacă acceptă moştenirea, iar cei care trăiesc în străinătate au la dispoziţie şase luni.
După decesul lui Gurlitt, pe 6 mai, Muzeul de Arte Frumoase din Berna, capitala Elveţiei, a anunţat, pe 7 mai, că a fost ales, spre surpriza generală, de Cornelius Gurlitt drept moştenitor al colecţiei sale. Muzeul elveţian a spus că "nu a întreţinut în niciun moment nici cea mai mică relaţie" cu Cornelius Gurlitt. Reprezentanţii săi au admis că această moştenire, a cărei valoare nu a fost comunicată, dar care, potrivit presei germane, ar putea ajunge la 1 miliard de euro, "ridică o serie de probleme spinoase, mai ales de natură juridică şi etică".
Cornelius Gurlitt, care ducea o existenţă retrasă, locuind într-un apartament din Munchen, înconjurat de operele unor pictori celebri, a ajuns, în pofida voinţei sale, pe prima pagină a presei din lumea întreagă în noiembrie 2013, după dezvăluirile făcute în diverse publicaţii despre descoperirea unei veritabile "comori" în reşedinţa sa.
Acest caz a reaprins dezbaterile despre restituirea operelor de artă furate de nazişti de la diverse familii evreieşti în timpul celui de-Al Treilea Reich. În urmă cu aproape doi ani, justiţia germană a confiscat de la Cornelius Gurlitt, în cadrul unei anchete pentru fraudă fiscală, 1.280 de tablouri care au aparţinut tatălui acestuia.
La începutul lunii aprilie, Cornelius Gurlitt a încheiat un acord cu statul federal german pentru a restitui moştenitorilor acelor familii de evrei acele picturi care au făcut obiectul spolierilor naziste. Aceste tablouri vor trebui să fie identificate într-un interval de un an.
Acest acord, care îi angajează pe moştenitorii săi, nu vizează însă cele 238 de opere de artă pe care Cornelius Gurlitt le păstra într-una dintre reşedinţele sale din Salzbourg (Austria). Existenţa acestor tablouri suplimentare, dintre care 39 sunt acuarele semnate de unii dintre cei mai renumiţi pictori ai lumii, a fost dezvăluită de presă pe 11 februarie, cu 10 zile înainte de redactarea celui de-al doilea testament al lui Gurlitt.
