În Romania, în ultimii 10 ani, multe persoane au recoltat celule stem din cordonul ombilical, însă nu toată lumea ştie exact cum se face recoltarea sau ce presupune cu exactitate aceast procedeu. "În primul rând, trebuie să subliem faptul că recoltarea de celule stem nu presupune niciun risc pentru mama sau pentru bebeluşul nou-născut, iar acest lucru reprezinta un aspect foarte important pe care orice mama, orice părinte trebuie să îl ştie. Cordonul ombilical este un ţesut care devine deşeu biologic după naştere, iar recoltarea de celule stem se face din acest ţesut", a explicat, pentru Realitatea.net, dr. Dorin Pîrciog, directorul general al băncii de celule stem Biogenis şi preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor Acreditate de Celule Stem din România (ARBACS).
Conform acestuia, procedeul este extrem de simplu, iar părinţii nu trebuie să îşi facă nicio grijă. În primul rând, părinţii trebuie să vină la spital cu trusa de recoltare furnizată de către banca de celule stem cu care au încheiat contractul.
"Important este ca părinţii să nu uite acasă kitul de recoltare, care trebuie înmânat medicului ginecolog ce asistă naşterea", a afimat dr. Dorin Pîrciog.
Recoltarea de sânge de cordon (SCO) presupune puncţionarea arterei ombilicale, după ce cordonul ombilical a fost tăiat, şi colectarea acestuia într-o pungă specială de recoltare. "Toate activităţile legate de recoltarea sângelui de cordon ombilical trebuie să fie realizate în condiţii aseptice, folosind materiale special aflate in acest scop în interiorul kitului de recoltare”, a mai spus medicul.
În plus, conform acestuia, cu ajutorul unei seringi obişnuite se recoltează şi sânge venos de la mamă pentru testarea virusologică obligatorie. Proba de sânge matern poate fi recoltată înainte sau după naştere, într-un interval de 12 ore, şi trebuie trimisă împreună cu sângele de cordon ombilical la banca de celule stem.
Sângele din cordonul ombilical poate fi recoltat şi după expulzia placentei, iar după recoltare se completează formularul existent în interiorul trusei şi se parafează de către medicul ginecolog. În acelaşi timp, se poate recolta şi ţesut ombilical, o procedură tot simplă. Astfel, se secţionează o porţiune de cordon de aproximativ 10-15 cm şi se introduce în recipientul marcat special. După aceea, se închide trusa/kitul şi se sună la numărul de urgenţă inscripţionat pe exteriorul acesteia. Acest lucru îl poate face fie un membru al familiei fie o asistentă medicală.
Organismul uman este format din peste 200 de tipuri de celule diferite, toate provenind dintr-o singură categorie de celule: celulele stem. În viaţă intrauterină, celulele stem sunt responsabile de formarea şi dezvoltarea fătului, iar, după naştere, de reînnoirea şi de repararea ţesuturilor şi organelor. Celulele stem pot trata boli precum Alzheimer, atrofii musculare, leucemii, cancere şi multe alte boli, iar cercetătorii studiază în prezet tratamentul cu celule stem în bolile genetice.
De curând, un specialist de renume internaţioanl în domeniul celulelor stem, reprezentat al Academiei Americane de Anti-Îmbătrânire şi Medicină Regenerativă, Dr. Syed Salman Gilani spunea că transplantul de celule stem devine, la ora actuală, o opţiune de tratament pentru mulţi pacienţi, din întreaga lume, care suferă de diverse afecţiuni pentru care până în prezent nu au fost disponibile metode de tratament. „Sunt aproape 100 de boli specifice care pot fi tratate prin transplant de celule stem și tot mai multe tratamente sunt adăugate, în mod frecvent”, spunea acesta.
Conform acestuia, printre afecţiunile care pot fi tratate prin transplant de celule stem se numără bolile neurologice, cum ar fi accidentul vascular cerebral, leziuni ale coloanei vertebrale, bolile cardiovasculare, cum ar fi infarctul miocardic, insuficiența cardiacă congestivă, boli autoimune, precum artrita reumatoidă, LES, diabet de tip 1, bolile musculo-scheletice, cum ar fi osteoartrita, distrofie musculară, precum şi afecţini ale pielii şi boli specifice persoanelor în vârstă.