Potrivit unui comunicat al federaţiei sindicale, remis Agerpres, protestul are loc ca urmare a "ultimelor acţiuni ale directorului general Valentin Ştefan şi faţă de atitudinea sa ostilă".
"Managerul Poştei Române violează drepturi fundamentale de muncă ale salariaţilor! Acesta încalcă drepturile fundamentale ale muncii şi ale lucrătorilor. În prezent, Valentin Ştefan reprezintă o pată pe obrazul PNL. Ca organizaţie sindicală, nu vom tolera practici anti-sindicale în Poşta Română. Este nevoie de justiţie socială pentru lucrătorii poştali!", au transmis reprezentanţii BNS în documentul citat.
Uniunea Europeană se teme de o nouă criză energetică odată cu expirarea acordului între Kiev și Moscova
Tot joi vor avea loc astfel de acţiuni de pichetare şi la sediul Partidului Naţional Liberal (Modrogan 1) şi la sediul C.N. Poşta Română (Dacia 140), precizează BNS
La sfârşitul lunii februarie, Sindicatul Lucrătorilor Poştali din România (SLPR), afiliat la Blocul Naţional Sindical (BNS), a organizat acţiuni de protest în faţa sediului Ministerului Cercetării Inovării şi Digitalizării. Anul trecut, în data de 9 octombrie, lucrătorii poştali au demarat mai multe proteste care s-au întins până pe 13 octombrie 2023.
Pe lista nemulţumirilor sindicaliştilor se află, în prezent, aceleaşi subiecte ca în anul anterior, respectiv: lipsa unui sistem de salarizare transparent, motivant şi nediscriminatoriu, care a condus la situaţia din Poşta Română în care 80% din personal primeşte salariul minim pe economie, indiferent de funcţie, studii, responsabilităţi, experienţă profesională.
Monica Pop trage semnalul de alarmă. Postul negru, doar cu apă, este EXTREM de periculos
De asemenea, SLPR subliniază că există un risc uriaş ca, odată cu creşterea salariului minim pe economie, de la 1 ianuarie 2024, Poşta Română să intre în procedură de insolvenţă sau să concedieze multe mii de angajaţi.
În replică, oficialii Poştei Române au menţionat, într-un comunicat de presă transmis AGERPRES, că venitul mediu brut în companie era, în luna ianuarie 2024, de aproximativ 5.000 de lei, iar la acest moment nu există în companie salariaţi care să încaseze venituri la nivelul salariului minim pe economie.
În 28 februarie, operatorul poştal naţional a anunţat că, în urma discuţiilor dintre Compania Naţională "Poşta Română" (CNPR) cu Sindicatul Naţional Poştă Curierat (SNPC), s-a stabilit semnarea unui acord privind salariile, condiţiile de muncă şi alte drepturi care decurg din relaţiile contractuale, precum şi un calendar de creşteri salariale pe întreg anul 2024.
Moment cheie la congresul liberalilor și al PPE: Austria nu a mai spus NU
Ulterior acestui anunţ, BNS a arătat că acordul convenit între conducerea Poştei Române şi Sindicatul Naţional Poştă şi Curierat (SNPC) este netemeinic, nelegal şi abuziv, deoarece directorul general al companiei nu are mandat din partea Consiliului de Administraţie pentru un astfel de document.
Poşta Română este liderul de piaţă în sectorul serviciilor poştale şi deserveşte aproximativ 19 milioane de români, printr-o reţea extinsă de 5.500 de oficii poştale.
În prezent, compania se află în proprietatea statului român, reprezentat de Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, care deţine 93,52% din pachetul de acţiuni. Fondul Proprietatea deţine 6,48% din capitalul social al companiei.
